Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a câștigat în primă instanță un proces în care a fost solicitat instanței să oblige societatea să dezvăluie public în detaliu cum a selectat amplasamentul fostei termocentrale Doicești pentru proiectul de construire a unei centrale bazate pe reactoare mici modulare (SMR) dezvoltate de compania americană NuScale, precum și ce alte potențiale amplasamente din România a mai testat în acest scop.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Informațiile au fost cerute în iulie anul trecut de la SNN de către senatorul neafiliat de Dâmbovița Ion-Dragoș Popescu, ales în 2020 pe listele USR-PLUS și trecut în 2022 la gruparea REPER a fostului premier tehnocrat Dacian Cioloș.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Senatorul a solicitat oficial de la Nuclearelectrica ″O copie a studiului aprofundat care a analizat mai multe amplasamente potențiale din România pentru amplasarea unor reactoare modulare mici NuScale în urma căruia a fost ales amplasamentul de la Doicești, județul Dâmbovița″, întrebând totodată compania ″Care au fost amplasamentele alternative studiate și care sunt motivele care au dus la alegerea amplasamentului de la Doicești, județul Dâmbovița?″, potrivit documentelor din dosar, analizate de Profit.ro.
Nuclearelectrica i-a răspuns că aceste informații nu sunt publice, întrucât studiul de prefezabilitate derulat în scopul identificării și evaluării de potențiale amplasamente în România pentru o centrală SMR, a fost finanțat cu 1,2 milioane dolari de United States Trade and Development Agency (USTDA), instituția americană de stat însărcinată cu promovarea intereselor economice și comerciale ale companiilor din SUA în țările în curs de dezvoltare.
″Având in vedere faptul că studiul a fost finanțat prin fonduri USTDA, acesta intră sub incidența regulilor de confidențialitate ale finanțatorului. USTDA va elabora și va publica o versiune publică, disponibilă pe site-ul USTDA, a studiului care a stat la baza selectării potențialului amplasament de la Doicești, județul Dâmbovița. Din acest motiv, SN Nuclearelectrica SA nu vă poate pune la dispoziție acest studiu″, i-a transmis SNN senatorului în august 2022.
După ce a primit acest răspuns, Popescu a dat compania în judecată, cerând instanței să o oblige să îi furnizeze informațiile.
″Considerăm acest răspuns ilicit, având în vedere prevederile legislației naționale și internaționale în ceea ce privește accesul la informații publice. Aceste activități sunt prezumate de Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului ca având impact negativ asupra factorilor de mediu, în care se cuprinde și sănătatea și bunăstarea cetățenilor, fiind cuprinse în Anexa I, în rândul proiectelor pentru care este obligatorie evaluarea de mediu. În consecință, conform art. 3 lit. b din Convenția de la Aarhus, coroborat cu concluziile Comitetului de aplicare al Convenției de la Aarhus în C 21/2007 para 30, fila 6, 71, și în C 51/2010, astfel de informații referitoare la studii privind amplasarea unor obiective poluante, sunt publice. (...)
De asemenea, conform art. 4 para 2 din Legea 86/2000 privind ratificarea Convenției de la Aarhus, <Motivele de refuz menționate anterior trebuie interpretate în mod restrictiv, luându-se în considerare satisfacerea interesului publicului prin divulgarea informațiilor și posibilitatea ca informația solicitată să fie legată de emisiile în mediu>. Acest articol din Convenția de la Aarhus corespunde legislației interne, care se întemeiază pe principiul de drept roman exceptio este strictissimae interpretationis precum și pe prezumția legală conform căreia toate informațiile gestionate de autorități sunt publice, informațiile clasificate fiind situații de excepție, în consecință, aceste excepții trebuie interpretate în sens restrictiv și nu pot fi aplicate prin asemănare.
În răspunsul comunicat, pârâtul nu a motivat de ce informațiile solicitate ar fi confidențiale și cum este servit interesul public prin aplicarea unei astfel de excepții și nici cum au aplicat principiile enunțate mai sus. Din răspunsul primit nu rezultă nici la care dintre excepțiile precizate în art. 12 (din Legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public – n.r.) încadrează informațiile solicitate de noi, fiind menționate numai reguli care aparțin unei entități străine (USTDA – n.r.), entitate care nu poate aduce modificări legislației naționale (…) și nici Convențiilor Internaționale, respectiv Convenției de la Aarhus, ratificată de România prin Legea 86/2000. S-a apreciat că informațiile solicitate sunt informații de mediu și că trebuie să fie publice întrucât trebuie să se poată stabili dacă această măsură respectă principiile democratice și legale privind stabilirea amplasamentului unei centrale nucleare într-o localitate anume, fiind obligatorie informarea si consultarea publicului, conform art. 6 din Convenția de la Aarhus (…)″, a susținut reclamantul la proces.
Tribunalul a dat dreptate în primă instanță celor de la Nuclearelectrica și a respins solicitarea senatorului, acesta având posibilitatea să facă recurs.
Ion-Dragoș Popescu, de profesie inginer geolog, membru al Comisiei pentru Ape, Păduri, Pescuit și Fond Cinegetic a Senatului și fost membru al Comisiei de Mediu, a organizat în noiembrie 2022 la Doicești o dezbatere publică privind proiectul construirii unei centrale cu reactoare SMR NuScale pe amplasamentul fostei termocentrale din localitate.
Printre altele, Popescu a deplâns ″lipsa totală de informații de bază, cum ar fi distanța dintre facilitate și prima gospodărie″, în condițiile în care ″Densitatea din Doicești este una mare, iar casele oamenilor se află foarte aproape de fosta centrală termică (fosta termocentrală – n.r.), acolo unde se dorește amplasarea SMR; mai mult, școala se află foarte aproape de zona respectivă″.
În iunie 2022, Nuclearelectrica a organizat o dezbatere publică asupra proiectului la Căminul Cultural din Doicești. Mai mulți participanți i-au întrebat atunci pe reprezentanții SNN la ce distanță va fi stabilită zona de excludere a centralei cu SMR-uri americane, fără a primi vreun răspuns, potrivit presei locale. În octombrie anul trecut, cei de la NuScale au anunțat că instituția americană de reglementare a industriei nucleare, US Nuclear Regulatory Commission (NRC), le-a aprobat metodologia de calcul al zonei de excludere pentru SMR, din care rezultă că, în cazul reactoarelor modulare mici ale companiei, pentru protecția față de riscuri, este necesară o zonă de excludere semnificativ mai redusă decât pentru centralele nucleare clasice.
După cum a relatat Profit.ro, SNN vrea să comande mai multe sondaje de opinie, atât la nivel național, cât și regional, pentru a testa percepția românilor asupra energiei nucleare, precum și gradul de acceptare a acesteia în rândul populației din punct de vedere al riscurilor, inclusiv în ceea ce privește proiectul construirii pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești din județul Dâmbovița a unei capacități de producție de energie electrică de 462 MW, compusă din șase mini-reactoare modulare (SMR) a câte 72 MW fiecare, concepute și dezvoltate de compania americană NuScale.
