Ministerul Mediului va reevalua post-factum impactul asupra mediului al microhidrocentralelor amplasate pe mai multe cursuri de apă, la presiunea Comisiei Europene, în cadrul unei proceduri de infringement care durează de 9 ani, demarată în 2015, iar în urma reevaluării ar putea fi propuse măsuri destinate reducerii eventualelor efecte negative constatate.
Instituția a comandat un studiu suplimentar privind evaluarea ex-post a impactului asupra biodiversității al construcției și exploatării microhidrocentralelor (MHC) amplasate pe cursurile de apă Capra, Buda, Otic, Izvorul Mircea, Cuca, Cârțișoara, Porumbacu, Sâmbăta, Sebeș-Hotarele, Sebeș-Fântânele, Sebeș- Căciulata, Viștișoara, Dejani, Lupșa, Ucea, Sebeș, Craiului, Sebeșel, Valea Satului, Rânica (Râmna), Viștea și Taia.
MHC-urile aflate în funcțiune care ar urma să fie reevaluate din punct de vedere al impactului asupra mediului, beneficiare de subvenții pe bază de certificate verzi suportate de consumatorii de energie pe facturi, însumează o putere instalată de cel puțin 45 MW, relevă date analizate de Profit.ro.
″Pentru a răspunde solicitărilor Comisiei Europene în cauza de infringement nr. 2015/4036, Ministerul Apelor și Pădurilor a achiziționat studiul <Evaluarea impactului asupra mediului al construcției și exploatării microhidrocentralelor amplasate pe cursurile de apă: Capra, Buda, Otic, Izvorul Mircea, Cuca, Cârțișoara, Porumbacu, Sâmbăta, Sebeș-Hotarele, Sebeș-Fântânele, Sebeș- Căciulata, Viștișoara, Dejani, Lupșa, Ucea, Sebeș, Craiului, Sebeșel, Valea Satului, Rânica (Râmna), Viștea și Taia>, care s-a desfășurat în perioada 2019 – 2020.
Studiul a fost notificat Comisiei Europene, care, în urma analizei (…), a solicitat (în 2021 – n.r.) revizuirea ex-post a impactului, respectiv evaluarea impactului cumulat al tuturor hidrocentralelor de mici dimensiuni construite într-un sit Natura 2000, inclusiv evaluarea impactului cumulat cu alte planuri și proiecte conexe, din punct de vedere al biodiversității, precum și evaluarea impactului acestora asupra siturilor învecinate potențial afectate″, se arată în documentația de atribuire a procedurii de achiziție inițiate de Ministerul Mediului.
Potrivit sursei citate, studiul suplimentar comandat acum trebuie să evalueze impactul microhidrocentralelor asupra stării de conservare a speciilor, habitatelor și a obiectivelor de conservare stabilite pentru acestea, conform cerințelor Directivei Habitate, și să constate dacă există deteriorări asupra stării de conservare ale acestora și, unde este cazul, să propună măsuri suplimentare pentru asigurarea unui statut de conservare favorabil al speciilor și habitatelor potențial afectate.
Evaluarea se va face atât pe siturile suprapuse cu microhidrocentralele mai sus menționate, cât și pe siturile situate în vecinătatea acestora, respectiv: ROSAC0132 Oltul Mijlociu- Cibin Hârtibaciu, ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș, ROSCI0063 Defileul Jiului și ROSCI0385 Râul Timiș între Rusca și Prisaca.
Contractul scos la licitație de Ministerul Mediului este evaluat la circa 420.000 lei plus TVA, iar ofertele trebuie depuse până pe 26 februarie.
Printre proprietarii și operatorii de microhidrocentralele se numără firme controlate de antreprenori români, precum Valentin Vișoiu, familia Badea (Gheorghe, Cătălin și Silviu) sau Dănuț Frunză, dar și bulgari (Rumen Atanasov, Milena Slavova și Tzvetan Krumov Florov), italieni (Etea Group și Clear Energy) sau spanioli (Grupo Ferreira 2001).
În noiembrie anul trecut, Comisia Europeană a trimis României o scrisoare suplimentară de punere în întârziere, pentru neaplicarea corectă a Directivei-cadru privind apa și a Directivei privind habitatele la autorizarea și construirea de centrale hidroelectrice mici.
Scrisoarea inițială de punere în întârziere datează din 2015. În ea, Comisia arăta că neaplicarea corectă a legislației UE afectează trei situri Natura 2000 și corpurile de apă aferente. În urma mai multor reuniuni cu Comisia, autoritățile române și-au asumat mai multe angajamente, cum ar fi: i) monitorizarea proiectelor care fac obiectul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, ii) reevaluarea deteriorării cauzate de autorizarea și construirea proiectelor de centrale hidroelectrice mici, iii) adoptarea unui cadru juridic privind debitul ecologic și zonele interzise, iv) modificarea autorizațiilor, v) transpunerea Directivei revizuite privind evaluarea impactului asupra mediului incluzând o procedură coordonată pentru evaluarea proiectelor în temeiul Directivei-cadru privind apa și vi) adoptarea unei planificări strategice (Strategia energetică).
″Autoritățile române și-au îndeplinit parțial angajamentele, dar nu au modificat autorizațiile și nu au pus în aplicare măsurile identificate pentru a remedia deteriorarea privind unul dintre corpurile de apă care a fost determinată anterior. Între timp, cel de-al treilea plan de gestionare a districtului hidrografic, adoptat recent, indică deteriorarea corpului de apă în cauză (Argeș izvor - intrare acumulare Vidraru și afluenții). În plus, dovezile disponibile în urma studiilor și a monitorizării efectuate confirmă faptul că unele microhidrocentrale au fost autorizate fără nicio evaluare corespunzătoare prevăzută de Directiva privind habitatele. Având în vedere deteriorarea corpului de apă, este necesar să se remedieze situația cât mai curând posibil. Pentru a adapta sfera de cuprindere a cazului, Comisia trimite o scrisoare suplimentară de punere în întârziere României, care are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat″, a transmis Comisia Europeană în noiembrie 2023.
