Marea Britanie a pus capăt monopolurilor din transportul și distribuția de electricitate prin adoptarea unei noi Legi a Energiei (2023 Energy Act), intrată în vigoare în ultima parte a anului trecut, care prevede posibilitatea organizării de licitații concurențiale pentru construirea și ulterior operarea de active de rețea onshore noi, necesare pentru integrarea în sistemul energetic național a imenselor capacități de producție de energie regenerabilă care trebuie instalate pentru atingerea obiectivelor de decarbonare ale Regatului Unit.
Până la noua lege, precum în Uniunea Europeană, dar și în majoritatea țărilor lumii, și în UK, transportul și distribuția de energie electrică pe uscat constituiau monopoluri reglementate prin lege, existând de regulă un singur operator național de transport și sistem (care în România este compania de stat Transelectrica) și mai mulți operatori regionali de distribuție (8 în România), fiecare cu zona sa de rețea.
Marea Britanie a demonopolizat încă din 2009 construirea și operarea de rețele de transport al curentului electric produs pe mare, de către parcurile eoliene offshore.
Guvernul de la Londra a anunțat că, în baza noii legi, intenționează să introducă efectiv concurența în operarea de rețele de transport și distribuție onshore noi cât mai curând posibil, având în vedere identificarea până în vara acestui an a primelor proiecte de extindere și dezvoltare de rețele eligibile pentru a fi scoase la licitație.
Autoritățile estimează că introducerea concurenței în transportul și distribuția de energie onshore va accelera dezvoltarea rețelelor și va duce la economii de costuri pentru consumatori de până la 1 miliard de lire sterline până în 2050, după cele de circa 800 milioane sterline create în 2009-2023 de liberalizarea rețelelor de energie offshore.
Octopus, una dintre companiile energetice private britanice cu cea mai agresivă extindere din ultimii ani, cu operațiuni atât în furnizarea, cât și în producția de energie electrică, a anunțat deja public că discută cu reglementatorul pieței din UK, Ofgem, detaliile unor viitoare astfel de licitații pentru construirea și operarea de rețele noi, care trebuie reglementate prin norme de legislație secundară. Compania susține că poate construi și opera rețele mai rapid, mai eficient și mai ieftin decât actualele monopoluri, scrie The Telegraph.
Marea Britanie intenționează de mai demult să liberalizeze construirea și operarea de rețele noi de transport și distribuție de energie pe uscat. Legea nouă intrată în vigoare în octombrie anul trecut a fost rezultatul unui proces de elaborare demarat în 2020. În 2021, a fost derulată o consultare publică pe tema liberalizării cu actorii relevanți din industria energetică.
″Mai mulți participanți (la consultare – n.r.) și-au exprimat îngrijorarea că introducerea concurenței în domeniul rețelelor de electricitate riscă să ducă la eșecuri precum cele din piața de furnizare pentru consumatorii finali, în care unele companii au devenit insolvente, banii consumatorilor au fost pierduți, iar securitatea aprovizionării a fost pusă în pericol. Guvernul și Ofgem iau în serios orice risc la adresa securității aprovizionării și se asigură că toate politicile energetice protejează adecvanța sistemului în întregul său.
Ca atare, vom avea grijă ca toate licitațiile pentru rețele de energie onshore să includă prevederi care să asigure securitatea aprovizionării, inclusiv prin luarea în considerare a experienței în domeniu a ofertanților, a finanțabilității proiectelor și a corectitudinii tehnice a soluțiilor de dezvoltare propuse. În plus, concurența în domeniul rețelelor este foarte diferită de cea din piața de furnizare retail. Cea din urmă este guvernată de principiile pieței libere, în timp ce câștigătorii licitațiilor pentru operarea de rețele noi vor fi supravegheați de către o entitate desemnată (operatorul național National Grid, în cazul rețelelor de transport - n.r.) și de către Ofgem, atât la desemnarea ca operatori, cât și ulterior″, afirmă autoritățile în raportul final al consultării, dat publicității în august 2022.
Ideea de competiție în construirea și operarea de rețele noi de transport și distribuție a câștigat teren pe fondul dificultăților întâmpinate de către actualii operatori cu statut de monopoluri, în special de către cel național de transport, în a extinde și întări rețelele pentru integrarea numeroaselor proiecte noi de producție și stocare de energie regenerabilă, care trebuie instalate pentru atingerea obiectivelor de decarbonare ale Regatului Unit. Planurile investiționale ale Transelectricii britanice, National Grid, prevăd triplarea capacității de transport până în 2035.
În plus, precum în România, operatorul se confruntă cu o multitudine de proiecte regenerabile ″fantomă″, care nu vor fi niciodată construite și finalizate, dar care ocupă capacitatea nominală de integrare a sistemului și blochează accesul investitorilor cu planuri realiste de dezvoltare. Lista de așteptare a National Grid însumează în prezent peste 1.600 de proiecte care vor racordare la rețea.
În România, în urmă cu mai mulți ani, două proiecte de construire și operare de rețele de distribuție a energiei dezvoltate de companii care nu erau operatori concesionari de profil au fost în cele din urmă blocate. Cazul a ajuns și pe masa CCR, întrucât a fost contestată – fără succes - constituționalitatea statutului juridic de monopol natural al activităților de transport și distribuție a electricității.
"Spre deosebire de monopolul legal, unde limitarea concurenței nu se datorează caracteristicilor tehnologice ale industriei, ci mai degrabă prevederilor de ordin legislativ, monopolul natural apare într-un domeniu de activitate în care condițiile sunt de asemenea natură încât este mai economic să se asigure un bun sau un serviciu necesar de către o singură companie decât de mai multe (cu cât întreprinderea este mai mică, cu atât mai mari sunt costurile). Altfel spus, economia de scară realizată în anumite domenii contribuie la scăderea costurilor de producție într-o măsură atât de mare încât alte firme, cu un volum mai redus de activitate, nu ar putea ajunge la o atare performanță.
În același timp, în anumite domenii, nici tehnologic și nici economic nu ar fi posibilă existența mai multor întreprinderi concurente, deoarece aceasta ar însemna cheltuieli de investiții prea mari. Exemplele clasice sunt rețelele de distribuție a energiei electrice, a gazelor naturale și a apei, rețelele de termoficare, sistemele de irigații, rețeaua de căi ferate. Dublarea sau triplarea acestor rețele, numai din dorința de a exista întreprinderi concurente, nu ar fi rațională din punct de vedere economic, întrucât pe de o parte ar necesita o dublare sau triplare a volumului de investiții (care s-ar reflecta în costurile la consumatori), iar pe de altă parte între aceste întreprinderi s-ar putea încheia înțelegeri secrete pentru fixarea prețurilor, ceea ce ar însemna că problema restaurării concurenței tot nu s-ar rezolva", a fost atunci argumentul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
