Dublarea cotațiilor internaționale ale carburanților, triplarea prețului spot al energiei electrice și creșterea de patru ori a prețului gazelor pe piața angro, chiar dacă s-au reflectat în mai mică măsură în prețul la pompă și în facturi în urma intervențiilor guvernamentale, au condus la o distrugere a cererii, mai accentuată în special începând cu cel de-al doilea trimestru al anului.
Despre produsele energetice (gaze, energie electrică si carburanți) se crede că au o elasticitate a cererii destul de redusă, că nivelul consumului nu se reduce proporțional cu majorarea prețului.
Cu toate acestea, în pofida plafonării prețurilor (la gaze și electricitate) și a reducerii convenite de guvern cu distribuitorii de carburanți, cererea a suferit în prima jumătate a anului, în special în trimestrul al doilea, când a intrat în vigoare noua schemă de plafonare și compensare, mai “darnică” cu consumatorii finali.
Astfel, potrivit datelor unuia din principalii actori de pe cele 3 piețe, OMV Petrom, cererea națională de carburanți s-a redus în trimestrul al doilea cu 2%, după ce în primul trimestru crescuse cu 7%, în timp ce cea de gaze s-a prăbușit în perioada aprilie-iunie cu 19%, după ce se redusese cu 11% în primele trei luni ale anului. Cererea națională de energie electrică a suferit la rândul său, micșorându-se cu 6% în trimestrul al doilea, după ce în primul trimestru se diminuase cu 4%.
Scăderi generalizate ale cererii de produse energetice în trimestrul al doilea (sursa: OMV Petrom)
Guvernul a plafonat până pe 31 martie 2023 prețul la energie electrică la consumatorii finali, la 0,68 lei/MWh (pentru consumatori casnici cu un consum mai redus de 100 KWh/lună), 0,8 lei/KWh pentru consumatori casnici cu un consum de 100-300 KWh/lună) și la 1 leu/KWh la non-casnici și prețul gazelor la 0,31 ei/KWh (pentru casnici) și 0,37 lei/KWh (non-casnici).
Începând cu luna iulie, guvernul a conveni și cu distribuitorii de carburanți o reducere de 50 de bani/l, din care jumătate este suportată de la buget.
Evoluție neobișnuită a consumului de carburanți: creștere în perioade cu scumpiri, reducere în perioade cu ieftiniri
Cea mai surprinzătoare evoluție a avut-o consumul de carburanți. Astfel, în perioada ianuarie-martie, consumul de carburanți a crescut cu 7% în pofida faptului că în această perioadă s-a înregistrat cea mai mare parte a majorărilor de preț. Astfel, prețul la pompă crescuse până la finalul lunii martie cu 28% (sau 1,75 lei/l) la benzina standard și cu 37% (sau 2,25 lei/l) la motorina standard.
În trimestrul următor, prețurile carburanților au crescut doar cu aproximativ 50 de bani (creștere anulată în ultima lună de reducerea convenită de companii cu guvern) și, cu toate acestea, consumul nu a mai crescut, ci s-a redus cu 2%.
Evoluția prețurilor medii la benzină și motorină din ultimul an (Sursa/ peco-online.ro)
În prezent, în urma aplicării reducerii de 50 de bani, prețurile la pompă se situează aproximativ la nivelul celor de la începutul lunii aprilie.
O explicație a evoluție surprinzătoare a consumului de carburanți, în special cea din primul trimestru, ar putea fi cea a efectului de bază.
Consumul din aceeași perioadă a anului trecut a fost unul mai mic decât în perioade normale ca urmare a restricțiilor impuse de guvern și a comportamentului mai prudent al populației, care a evitat deplasările mai puțin necesare (și chiar vacanțele). Cererea de kerosen (combustibil folosit în transportul aviatic), de exemplu, deși s-a dublat față de aceeași perioadă a anului trecut, a depășit cu doar 1% nivelul cererii pre-Covid, potrivit datelor OMV Petrom.
Comparativ cu anul trecut, țițeiul Brent s-a apreciat în trimestrul al doilea cu 65%, ajungând la un preț mediu de 114 dolari pe baril. Potrivit șefului diviziei Downstream Oil, Radu Căprău, aprecierea cotațiilor la benzină și motorină, care sunt folosite în formula de stabilire a prețului la pompă, a fost însă una aproape dublă, de 115%, ca urmare a restricțiilor impuse sau adoptate voluntar de companii în raport cu importul de țiței și produse petroliere din Rusia.
În plus, în cel de-al doilea trimestru al acestui an, leul s-a depreciat cu 14% în raport cu dolarul, iar prețurile de pe această piață sunt negociate în dolari.
Reducere de 19% a consumului de gaze în trimestrul al doilea
În ceea ce privește reducerea consumului de gaze și de energie electrică, probabil că ea provine în principal de la marii consumatori, precum Azomureș și ALRO, cărora nu li s-au aplicat plafonările, beneficiind de alte scheme de sprijin.
Plafonarea prețului la energie și gaze, chiar dacă a protejat consumatorii vulnerabili (dar nu numai), a avut ca efecte colaterale descurajarea reducerii consumului și demotivarea furnizorilor de a negocia prețuri mai reduse, atât timp cât diferența de preț este achitată de stat.
Așa se face că prețul la care au cumpărat furnizorii gaze pentru a le livra consumatorilor la prețuri de 0,2-0,25 lei/KWh (0,31 lei cu tot cu taxe, în cazul clienților casnici, 0,37 lei/KWh în cazul celor non-casnici) a fost în trimestrul al doilea dublu față de cel facturat, de aproximativ 0,5 lei/KWh.
Prețul mediu pentru produsele standard pe termen mediu și lung de pe piețele centralizate, de unde achiziționează furnizorii o parte din gaze livrate consumatorilor finali, a fost în trimestrul al doilea de 471 lei/MWh, de aproape 4 ori peste cel din perioada similară a anului trecut, de 120 lei/MWh. Volumul tranzacționat a fost de 5,2 TWh. În ceea ce privește livrările pe termen scurt, pe piața pentru ziua următoare administrată de BRM, prețul mediu din al doilea trimestru al acestui a fost de 506 lei/MWh, de 4,4 ori peste cel din aceeași perioadă a anului trecut, de 116 lei/MWh.
La reducerea considerabilă a consumului de gaze, de 19% în trimestrul al doilea, a contribuit și efectul de bază, vremea mai rece prelungindu-se anul trecut și în luna aprilie.
Producția internă a scăzut mai agresiv decât consumul de electricitate. Apreciere a prețurilor emisiilor de CO2
În ceea ce privește, consumul de energie electrică, reducerea de 6% provine probabil de la marii consumatori industriali și de la cei non-casnici, plafonul de preț stabilit de guvern, 0,68-0,8 lei/MWh, fiind relativ egal cu prețurile din contractele mai vechi ale consumatorilor casnici.
Chiar dacă sunt obligați să factureze acest preț clienților finali, furnizorii au cumpărat aproximativ 50% din energia consumată în România de pe piața pentru ziua următoare operată pe OPCOM la prețuri de peste 4 ori mai ridicate decât cele facturate.
Astfel, în trimestrul al doilea al acestui an, prețul mediu PZU a fost de peste 200 euro/MWh (aproximativ 1 leu/KWh), de 3 ori mai mare decât cel de 66 euro/MWh din aceeași perioadă a anului trecut.
Majorare prețului reflectă un dezechilibru între cerere și ofertă. Chiar dacă cererea a scăzut în trimestrul al doilea cu 6%, producția s-a diminuat și mai mai mult, cu 10%. În plus, prețul emisiilor de CO2 s-a majorat cu două treimi, de la 50 de euro/tonă în perioada aprilie-iunie 2021 la 83 euro/tonă în aceeași perioadă a acestui an.
