Acordul preliminar al investitorilor în proiectul de peste 7 miliarde euro al construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară Cernavodă, încheiat recent de Nuclearelectrica cu gigantul chinez de stat China General Nuclear Power (CGN), încetează în cazul încălcării de către partenerul chinez a "prevederilor relevante" privind securitatea națională sau în cazul în care CGN face obiectul unor sancțiuni impuse de UE sau unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU, se arată într-un document guvernamental.
Mai mulți parlamentari din opoziție s-au arătat îngrijorați în ultima vreme cu privire la riscurile de securitate presupuse de colaborarea statului român cu China în domeniul nuclear, unii evocând în context condamnarea la închisoare de către autoritățile americane, în urmă cu 2 ani, a unui fost consultant al CGN, pentru conspirație în vederea dezvoltării de materiale nucleare cu tehnologii americane în China fără aprobarea autorităților de la Washington și cu intenția de a crea avantaje statului chinez.
”Sunt îngrijorat că aliații noștri români iau serios în calcul să facă afacerea cu compania chineză de stat China General Nuclear Power Corporation. Săptămâna aceasta, România a semnat un acord preliminar cu firma chineză pentru construcția a două noi reactoare, în valoare de câteva miliarde de dolari. Avem companii americane care își doresc să construiască, dar oferta lor a fost refuzată de guvernul României din cauza influenței crescânde a Chinei în România. Pentru a înrăutăți lucrurile și mai mult, cele două noi reactoare nucleare sunt amplasate lângă Marea Neagră, la câțiva kilometri de baza MK (Mihai Kogălniceanu), unde avem soldați americani. Din punct de vedere al securității naționale, vă îngrijorează această investiție a Chinei în infrastructura energetică a aliatului nostru?”, a întrebat Kinzinger, întrebare la care Rick Perry a răspuns "Da".
Foarte recent, secretarul de stat în Ministerul Energiei Doru Vișan a declarat că Nuclearelectrica ia în calcul și posibilitatea de a dezvolta de una singură, cu resurse proprii, un reactor nou la Cernavodă, în cazul în care acordul cu CGN pentru unitățile 3 și 4 nu va fi finalizat, el recunoscând că există posibilitatea ca acordul cu CGN să nu fie finalizat, din cauza condițiilor cerute de partea chineză.
În documentul guvernamental citat se menționează că cei doi ani ai duratei inițiale de funcționare a noii companii mixte de proiect constituie un interval de timp suficient pentru ca Nuclearelectrica să realizeze o analiză complexă a riscurilor la care poate fi expusă partea română și care să fie bazată pe elementele concrete negociate de părți.
"Până la acest moment, Ministerul Energiei nu a primit nici o informare din partea structurilor de informații specializate ale statului român cu privire la existența vreunui risc determinat de eventuala asociere a Nuclearelectrica cu investitorul chinez CGN, reprezentanții investitorului chinez manifestând un comportament normal pe parcursul negocierilor cu partea română", se spune în document.
Tot acolo se precizează că România, spre deosebire de Statele Unite, nu deține tehnologia de producere a reactoarelor nucleare utilizate la centrala Cernavodă, ci doar licența de exploatare a acestei tehnologii, proprietarul/deținătorul inițial al acestei tehnologii (CANDU) fiind compania Atomic Energy of Canada Limited, în prezent drepturile de proprietate intelectuală asupra acestei tehnologii fiind preluate de compania canadiană SNC Lavalin.
"În ceea ce privește eventualul acces al specialiștilor chinezi la documentația CANDU care va fi utilizată la unitățile 3 și 4, precizăm că acesta se va putea realiza doar cu acceptul deținătorului tehnologiei, respectiv compania canadiană SNC Lavalin, strict la datele de interes legate de proiect", se precizează în document.
Presa canadiană scria că, în 2014, cei de la SNC Lavalin au semnat un acord cu CGN privind construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Canadienii sunt interesați de proiect încă din 2011 (detalii aici și aici).
"În plus, este cunoscut faptul că China deține și operează, la rândul său, centrale nucleare de tip CANDU. Totodată, precizăm că, în cazul luării deciziei finale de realizare a proiectului, accesul reprezentanților SNN și CGN la informațiile de interes privind proiectul se va face în baza unui cadru legal bilateral (Acordul Interguvernamental România – Republica Populară Chineză privind cooperarea privind implementarea proiectului Unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă), document aflat în curs de negociere, respectiv în baza unui Acord bilateral privind accesul la anumite informații clasificate, dacă situația va impune accesul reciproc al părților la informații clasificate (această situație se află în curs de evaluare)", afirmă Guvernul.
În plus, înființarea companiei mixte de proiect de către SNN și CGN va avea nevoie de avizul CSAT.
"Totodată, părțile au convenit ca, în cazul în care, oricare dintre părți, în urma evaluării proprii, inclusiv fără a se limita la documentele primite de la cealaltă parte cu privire la modificările în acționariatul părților, află că cealaltă parte încalcă prevederile relevante privind securitatea națională și/sau face obiectul unor măsuri restrictive sau sancțiuni impuse de UE (adoptate în baza articolului 215 din TFUE și/sau decizii adoptate în cadrul Politicii Comune de Securitate și Apărare) și/sau a unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU, astfel de situații să constituie evenimente/motive uzuale de retragere și încetare a Acordului", conchide Executivul.
Articolul 215 al Tratatului de funcționare a UE stipulează: "(1) În cazul în care o decizie, adoptată în conformitate cu titlul V capitolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, prevede întreruperea sau restrângerea, totală sau parțială, a relațiilor economice și financiare cu una sau mai multe țări terțe, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea comună a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și a Comisiei, adoptă măsurile necesare. Consiliul informează Parlamentul European cu privire la aceasta. (2) În cazul în care se prevede într-o decizie, adoptată în conformitate cu titlul V capitolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Consiliul poate adopta, în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (1), măsuri restrictive împotriva unor persoane fizice sau juridice, grupuri sau entități fără caracter statal. (3) Actele menționate la prezentul articol cuprind dispozițiile necesare în materie de garanții juridice".
Luna trecută, SNN și CGN au semnat în cadru oficial acordul preliminar cu privire la continuarea proiectului construirii și operării reactoarelor 3 și 4 de la centrala Cernavodă. În noiembrie 2016, chinezii estimau valoarea totală a investițiilor necesare implementării proiectului la circa 7,2 miliarde euro. Până atunci, ultima estimare oficială a costurilor construirii reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă era de 6,5 miliarde euro și data din 2012, fiind rezultatul unui studiu de fezabilitate realizat de către Ernst&Young. Anterior, investiția era estimată la circa 4 miliarde euro.
