Guvernul pregătește un nou program național de investiții, denumit ″Energia verde″, prin care vor fi repartizați bani de la centru către primării, precum și către companiile locale de producție și distribuție a energiei termice în sistem centralizat pentru încălzirea populației, prin care entitățile menționate vor primi suma totală cumulată de până la 4 miliarde de lei în perioada 2024-2030, relevă date analizate de Profit.ro.
Coordonator al programului va fi Ministerul Energiei, potrivit unui document al instituției.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Finanțarea programului va fi asigurată din sume din transferuri, alocate bugetelor locale, de la bugetul de stat, aprobate cu această destinație în bugetul Ministerului Energiei, sume obținute din emisiuni de obligațiuni verzi ale statului, sume din bugetele locale alocate cu această destinație și ″alte surse legal constituite″.
Cea mai mare parte din sumă, în cuantum de 2,5 miliarde lei, va fi destinată sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) și va finanța proiecte de investiții în realizarea de: sisteme de termoficare moderne și eficiente, mai ales cele care funcționează pe surse regenerabile de energie (sistem geotermal, inclusiv suport pentru prospectare, pompe de căldură, stocare de energie, pe hidrogen verde, biomasa lemnoasă/agricole, instalații de captare, transport, stocare și utilizarea a CO2 - CCS/CCU, panouri fotovoltaice, panouri solare etc), instalații de stocare a energiei termice (precum cazanele de mari dimensiuni) și încălzire centralizată în zonele dens populate, investiții și cheltuieli pentru digitalizarea sistemelor de termoficare, pentru introducere de sisteme de monitorizare si control SCADA, implementarea sistemului de management și monitorizare energetică, a componentelor aferente, înlocuirea echipamentelor, retehnologizarea și modernizarea sistemelor de producție având ca rezultat creșterea eficienței energetice, racordarea centralelor termoelectrice la rețeaua de transport gaze naturale, implementarea unor măsuri de recuperare a pierderilor de energie din procesele tehnologice, unități de producere hidrogen sau biogaz din surse regenerabile; dispecere zonale de gestiune a producției de energie termică; tranziției de la sistem cu 4 fire la sistem cu 2 fire; infrastructură de producție și transport frig (district cooling); servicii de conștientizare și promovare a importanței tranziției verzi; noi sisteme de termoficare eficiente energetic.
Pentru această componentă, destinatari ai banilor vor fi primăriile, unitățile administrativ-teritoriale membre ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, precum și operatorii și producătorii de energie termică din SACET.
O sumă de 1 miliard de lei va merge către proiectele implementate de către cele 3 orașe selectate în Misiunea UE „100 orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030” - municipiul Cluj-Napoca, municipiul București - Sector 2 și municipiul Suceava. În cazul acestora, banii vor finanța obiective de investiții care constau în edificarea de construcții noi sau lucrări de construire, reconstruire, consolidare, reparație, modernizare, modificare, extindere, reabilitare, după caz, schimbare de destinație, protejare, restaurare, conservare a construcțiilor existente și care se încadrează în cel puțin una dintre următoarele categorii de investiții:
a) Energie regenerabilă – proiecte de investiții în producerea și transportul energiei din surse regenerabile, inclusiv energie solară fotovoltaică (PV) și energie termică solară; instalații de stocare de energie (stocarea pentru sprijinirea creșterii utilizării energiei electrice provenite din regenerabile); instalații eoliene onshore; energia hidroelectrică care îndeplinește criterii legate de emisii GES generate; bioenergie derivată din biocombustibili sau biomasă; hidrogen verde produs folosind energie regenerabilă, care îndeplinește criteriile privind emisiile GES generate; proiecte de sprijinire a integrării energiei regenerabile în rețeaua de energie electrică și gaze naturale: retehnologizarea rețelelor de transport și distribuție a gazelor care permit integrarea hidrogenului verde și a altor gaze cu emisii reduse de carbon în rețea, rețele energetice inteligente, contoare inteligente; cercetare și dezvoltare de produse sau tehnologii pentru generarea de energie regenerabilă;
b) Eficiență energetică – proiecte de investiții pentru îmbunătățirea eficienței energetice a infrastructurii care au ca rezultat un consum de energie sub consumul mediu național de energie al infrastructurii echivalente; cercetarea și dezvoltarea de produse sau tehnologii și implementarea acestora, în vederea reducerii consumului de energie al activelor, tehnologiei, produselor sau sistemelor subiacente, inclusiv lumini LED, răcitoare îmbunătățite, tehnologie de iluminare îmbunătățită, sisteme de încălzire și de răcire centralizată, rețele inteligente și recuperare de căldură; conversia centralelor termice în centrale electrice combinate pe bază de energie termică și gaze, cu respectarea criteriilor de reducere a emisiilor;
c) Clădiri verzi - proiecte de investiții în clădiri verzi certificate la nivel internațional, regional și național, inclusiv construcția de clădiri noi sau renovarea clădirilor existente (clădiri publice și rezidențiale).
d) Proiecte de investiții în transport public nepoluant - investiții în vehicule electrice, vehicule pe bază de hidrogen, trenuri electrice; stații de încărcare EV cu cel puțin un punct de încărcare de minimum 50 kW, stații de încărcare pe bază de hidrogen verde; achiziționarea de material rulant nou/ modernizarea materialului rulant existent pentru a fi complet electric.
În fine, 500 milioane lei vor fi destinați proiectelor de același tip implementate de către fiecare din cele 10 orașe selectate în Misiunea Oglindă a programului M100, competiție la care rezultatele selecției vor fi anunțate în curând. În competiție s-au înscris 16 UAT-uri, respectiv Alba Iulia, Bistrița, Bârlad, Brașov, București, Buzău, Călărași, Constanța, Galați, Iași, Oradea, Reșița, Sfântu Gheorghe, Timișoara, Târgoviște și Târgu Mureș.
Inițierea Programului național de investiții ″Energia verde″ este justificată, printre altele, prin ″necesitatea creșterii numărului de investiții în proiecte care vizează îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în vederea îndeplinirii țintelor asumate de România, prin Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC)″.
După cum a relatat Profit.ro, statul român a cedat parțial în fața Bruxelles-ului și se pregătește să se angajeze să majoreze ținta națională de pondere a surselor regenerabile în totalul consumului de energie, potrivit celei mai recente variante a PNIESC, de la 36,2% la 38,3%, creștere care va fi realizată mai ales prin consolidarea utilizării pompelor de căldură, preconizate să devină tehnologie dominantă pentru încălzirea locuințelor din România.
Guvernul vrea să crească nivelul de utilizare a pompelor de căldură în sectorul rezidențial, această formă de încălzire și răcire fiind deja frecventă în clădirile comerciale și industriale, iar programul Electric UP, pe cale de lansare, include la finanțare și pompele de căldură, a anunțat recent Sorin Elisei, director general în Ministerul Energiei, la cea de-a opta ediție a Profit Energy.forum.
″Ținând seama de necesitatea creșterii numărului de investiții în proiecte care vizează îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în vederea îndeplinirii țintelor asumate de România, prin Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030, mai ales la nivelul localităților urbane din România, se impune intervenția legislativă de urgență pentru crearea unui cadru legislativ care să permită unităților administrativ-teritoriale promovarea obiectivelor de investiții, prin Programul național de investiții „Energie verde“ în domeniile eligibile, astfel încât să se poată asigura accesul la servicii esențiale al întregii populații, creșterea calității vieții și evitarea riscului de depopulare în comunitățile afectate″, se mai menționează în documentul citat.
