Ministerul Energiei a elaborat deja proiectul programului de siguranță pentru alimentarea cu energie electrică și termică a României în iarna care vine și estimează o creștere cu 1,1% a consumului de energie electrică în intervalul noiembrie 2017 – martie 2018, față de perioada corespunzătoare anterioară, dar și o majorare cu peste 34% a costurilor estimate ale centralelor în cogenerare cu achiziția de combustibili.
Astfel, Ministerul a elaborat proiectul de HG privind aprobarea măsurilor pentru realizarea stocurilor de siguranță ale Sistemului Electroenergetic Național în ceea ce privește combustibilii pentru perioada sezonului rece și volumul de apă din lacurile de acumulare, denumit Programul de iarnă în domeniul energetic pentru asigurarea funcționării în condiții de siguranță și stabilitate a Sistemului Electroenergetic Național în perioada 15 noiembrie 2017 – 15 martie 2018, precum și alte măsuri privind nivelul de siguranță și securitate în funcționare a Sistemului Electroenergetic Național. Astfel de HG-uri sunt adoptate în fiecare an înainte de sezonul rece.
"Ținând cont de evoluția consumului de energie electrică din perioada 1 ianuarie – 1 septembrie a.c., de inexistența unor semnale privind apariția de noi agenți economici cu consum relevant de energie electrică, de scenariul Dispecerului Energetic Național, care ia în considerare o corecție a influenței temperaturiilor medii lunare mai scăzute cu 1-20C, estimarea de creștere medie a consumului luat în calcul pentru perioada 15 noiembrie 2017 – 15 martie 2018 este de 1,1% față de realizările perioadei similare aferente Programului de iarnă anterior", se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Față de programul similar din iarna trecută, adoptat prin HG nr. 844/2016 emisă de Guvernul Cioloș, se estimează creșterea cu peste 20% a consumului de lignit al centralelor de producție de energie, la 9,205 milioane tone, cu peste 24% a celui de huile, la 529,315 mii tone.
Pe de altă parte, Ministerul Energiei estimează scăderea cu 5% a consumului total de gaze al centralelor, la 1,393 milioane mc, și cu 4,5% a celui de păcură, la 66,923 mii tone. Programele de achiziții și stocare de combustibili ale centralelor sunt dimensionate corespunzător, în linie cu aceste estimări.
"Cantitățile de combustibili prevăzute în balanța de combustibili au fost estimate pentru a face față unei creșteri medii față de anul trecut de până la 1,1% a consumului de energie electrică, în condițiile unei prognoze hidrologice rezervate, precum și în condițiile în care centralele termoelectrice, ce funcționează pe lignit, vor fi aprovizionate din timp cu cantitățile prevăzute. Pentru a realiza stocurile de lignit, cel putin la nivelul valorilor prevăzute în prezentul program de iarnă, este necesar ca toate exploatările și depozitele de cărbune aferente, inclusiv depozitul U.M.C. Roșia, din cadrul Complexului Energetic Oltenia Oltenia, să fie funcționale, și, de asemenea, transportul pe calea ferată între cariere și centrale să se desfășoare în mod corespunzător", se mai menționează în proiectul Programului energetic de iarnă elaborat de ministerul de resort.
Necesarul total de finanțare a programului de iarnă aferent perioadei 15 noiembrie 2017 – 15 martie 2018, pentru producătorii de energie electrică și termică în cogenerare, este estimat la 3,1233 miliarde lei, în creștere cu 34,5% (peste 801 milioane lei) față de estimarea aferentă programului din iarnă trecută.
Una dintre cauze este scumpirea gazelor la producători. De exemplu, prețul gazelor naturale livrate de Romgaz către Electrocentrale București (ELCEN) și destinate producerii de energie termică pentru clienții casnici ai RADET a fost majorat cu 18,33% de la 1 aprilie 2017, de la 60 lei/MWh la 71 lei/MWh, după liberalizarea parțială a prețului gazelor pentru populație intrată în vigoare la data respectivă, ceea ce ar putea duce la scumpirea gigacaloriei în Capitală.
Valoarea totală a reparațiilor necesare la producătorii de energie electrică și termică în cogenerare în vederea trecerii cu bine a vârfului de consum din iarnă este estimată la 412,4 milioane lei, în creștere cu peste 60% față de estimarea din HG-ul similar al Guvernului Cioloș de anul trecut. Trebuie însă ținut cont și de faptul că fostul Guvern tehnocrat a elaborat proiectul respectivului HG privind programul de iarnă de aprovizionare cu energie semnificativ cu circa două luni mai târziu, respectiv spre finalul lunii octombrie 2016.
"Luând în considerare consumul estimat și analizând valorile medii ale acestuia din anii precedenți, se apreciază că valoarea productiei de energie electrică la nivel de țară, estimată pentru perioada 1 decembrie 2017 – 15 martie 2018, poate fi considerată acoperitoare. Pentru perioada 15 – 30 noiembrie a rezultat o neacoperire de consum de 28 GWh. Pentru producțiile prognozate de producători, cantitățile de combustibili prevăzute în balanța de combustibili pot fi considerate suficiente. Pentru vârfurile de sarcină previzionate pentru iarna 2017-2018, Dispecerul Energetic Național a realizat balanța producție - consum în care a fost luat în considerare un scenariu plecând de la următoarele ipoteze: înregistrarea unei perioade de 7-10 zile geroase, cu temperaturi negative (-150C - 200C), structura producției la vârful de seară fără aportul centralelor eoliene și fotovoltaice (limitări naturale sau dictate de protecții tehnologice) și cu reduceri de putere, până la opriri, ale centralelor pe gaze naturale (presiuni mici în rețeaua de transport gaze naturale). La vârful de consum, valoarea medie maximă orară considerată este de 9.750 MW, identică cu cea înregistrată în ianuarie 2017. Valoarea maximă instantanee a fost de 9.991 MW", se mai arată în program.
Iarna trecută, pe 11 ianuarie 2017, Transelectrica a notificat oficial Ministerul Energiei, Ministerul Economiei și Autoritatea Națiională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) "cu privire la iminența apariției unei situații de criză în funcționarea Sistemului Energetic Național - SEN".
Notificarea a fost argumentată de factori precum prognozele meteorologilor, care indicau un nou interval de vreme severă în perioada imediat următoare (17 – 20 ianuarie 2017), de deficitul de energie electrică înregistrat din cauza reducerii nivelului Dunării, debitul acesteia atingând minime fără precedent în ultimii ani (circa 1.800 mc/s), dar și de scăderea rezervelor de apă din marile acumulări hidroenergetice ca urmare a utilizării acestora la echilibrarea sistemului.
Un alt factor a fost deficitul semnificativ de energie electrică din statele vecine, pe fondul valului de frig care a cuprins regiunea încă din 6 ianuarie.
România înregistra în acele zile consumuri mari de gaze naturale, de peste 70 de milioane de metri cubi pe zi, și de energie electrică, de peste 9.500 MW la vârfurile de consum. În această situație, producția de electricitate în parcurile eoliene era deficitară, iar aprovizionarea centralelor pe cărbune din Oltenia și Hunedoara era îngreunată din cauza transportului dificil al cărbunelui.
În aceste condiții, prețurile pe piața spot a bursei de energie OPCOM au depășit, în luna ianuarie, aproape zilnic, niveluri record, care au ajuns până la 680 lei/MWh, de peste două ori mai mari decât în primele zile ale anului. Acest lucru a provocat probleme financiare grave mai multor furnizori de energie, unii intrând în insolvență sau chiar în faliment și pierzându-și licențele de furnizare.
