Guvernul a aprobat pe 13 iulie un memorandum confidențial care prevede continuarea negocierilor asupra documentelor privind dezvoltarea, construirea, operarea și dezafectarea unităților 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă cu China General Nuclear Power, decizia fiind ca negocierile cu partea chineză să continue încă 6 luni, termenul curgând de la data la care și AGA Nuclearelectrica, controlată de Ministerul Energiei și unde principal acționar minoritar este Fondul Proprietatea, va aviza continuarea discuțiilor.
În aceeași zi, pe 13 iulie, în care a avut loc și o ședință de Guvern, premierul Mihai Tudose s-a întâlnit cu o delegație oficială din China, condusă de unul dintre cei mai importanți lideri ai Partidului Comunist Chinez, Liu Yunshan, considerat a fi decidentul numărul 1 din China în materie de ideologie, propagandă și organizare a Partidului. La întâlnire s-a discutat inclusiv despre proiectul Nuclearelectrica – China General Nuclear Power, premierul Tudose declarând că "există perspective concrete de colaborare cu partenerii chinezi pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă".
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Aceeași sursă relevă că, în perioada martie – iulie 2017, "au survenit clarificări și analize în vederea identificării opțiunilor și definirii parametrilor care pot circumscrie angajamentele posibile ale statului romaân raportat la cerințele China General Nuclear Power (CGN)".
Anterior, pe 23 februarie 2017, a avut loc o întâlnire între reprezentanții Ministerului Energiei și cei ai CGN privind necesitatea asumării unui calendar de acțiuni și urgentării negocierilor pentru înființarea noii societăți de proiect care va implementa proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Precedentul mandat oficial de negociere al părții române expirase pe 20 decembrie 2016.
"La solicitarea CGN, în absența unui nou mandat de negociere, în perioada 28-30 martie 2017 și respectiv 10-13 aprilie 2017 au avut loc discuții tehnice neangajante între reprezentanții SNN si CGN", se precizează în document.
În raportul anual al Nuclearelectrica pe 2016 se preciza că Guvernul are în diferite stadii de analiză o serie de măsuri menite să stimuleze interesul investitorilor în proiecte de capacități energetice bazate pe tehnologii cu emisii reduse de carbon. Este vorba despre promovarea cadrului legislativ adecvat pentru securizarea vânzărilor de energie electrică și creșterea predictibilității recuperării investițiilor în proiectele mari de investiții in capacități de productie cu emisii reduse de carbon, în conformitate cu prevederile legislației europene, dar și despre posibilitatea utilizării garanției de stat drept instrument necesar pentru securizarea finanțării investițiilor mari de infrastructură energetică.
Mai precis, este vorba despre implementarea, de mai demult promisă, a unui sistem de subvenționare a proiectelor de producție de energie cu emisii reduse de carbon, inclusiv a proiectului reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, bazat pe mecanismul așa-numitelor contracte pentru diferență (CpD), prin care producătorilor li se garantează un preț minim de vânzare a energiei produse.
Pe 26 mai, Ministerul Energiei a lansat o licitație publică pentru a achiziționa un studiu privind dezvoltarea unui mecanism de sprijin de tip CpD. Valoarea estimată a contractului era de 260.000 euro fără TVA (circa 309.000 euro cu tot cu TVA), iar durata acestuia – de 120 de zile de la data atribuirii. Termenul limită de depunere a ofertelor era data de 23 iunie. Procedura a fost însă suspendată la doar câteva zile de la lansare, pe 30 mai, potrivit datelor SEAP. Ministerul a elaborat și un nou caiet de sarcini al licitației, în condițiile în care cel inițial era datat decembrie 2016, fiind lăsat moștenire de fosta echipa tehnocrată de conducere a Ministerului Energiei și purtând semnăturile fostului ministru Victor Grigorescu și ale foștilor secretari de stat Corina Popescu și Cristian Bușu.
În noiembrie anul trecut, chinezii estimau valoarea totală a investițiilor necesare implementării proiectului la circa 7,2 miliarde euro. Până atunci, ultima estimare oficială a costurilor construirii reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă era de 6,5 miliarde euro și data din 2012, fiind rezultatul unui studiu de fezabilitate realizat de către Ernst&Young. Anterior, investiția era estimată la circa 4 miliarde euro.
Tot atunci, Fondul Proprietatea, acționar minoritar al Nuclearelectrica, afirma public că proiectul este nefezabil și ar putea crea mari prejudicii acționarilor companiei în cazul în care este continuat.
