Și miercuri, 31 decembrie, România se număra printre piețele cu cea mai scumpă energie din UE, cu un preț de 101 euro/MWh, fiind depășită, dintre statele membre UE, doar de Italia, cu un preț de 111 euro/MWh.
În noiembrie, prețul mediu al energiei pe piața ziua următoare (PZU) operată de OPCOM a fost de 117,65 euro/MWh, cu aproape 4 euro mai redus decât cel din luna noiembrie, de 121,5 euro/MWh și cu aproximativ o cincime sub cel înregistrat în luna decembrie a anului trecut, de 141 euro/MWh.
Prețuri similare cu cele din România au fost înregistrate tot în statele din zona,în Bulgaria (117,26 euro/MWh), Polonia (116,53 euro/MWh) și Ungaria (115,88 euro/MWh).
Profit.ro a anunțat că începând cu luna octombrie, România a revenit, după două luni de absență, în topul celor mai 5 scumpe piețe spot de electricitate din UE.
Profit.ro remarcase că România a părăsit în august și septembrie, în premieră în acest an, topul celor mai 5 scumpe piețe spot de energie ale Uniunii Europene, ocupând în luna august doar locul al 11-lea, iar în septembrie poziția a șasea, după ce a încheiat primul semestru pe poziția a treia, la fel ca anul trecut.
De la începutul anului și până în august, lună de lună, România s-a aflat în top 5 cele mai scumpe piețe spot din UE.
România a înregistrat în primul semestru al treilea cel mai ridicat preț al energiei spot din UE (după Irlanda și Italia), prețul mediu zilnic pentru energia pentru ziua următoare, 109,74 euro/MWh (urmată de Ungaria, cu 109,22 euro/MWh), fiind cu aproape 33 de euro sau 43% mai mare decât cel raportat pentru aceeași perioadă a anului trecut, de 76,78 euro/MWh.
Prețul mediu zilnic al energiei furnizate în ziua de miercuri, 31 decembrie, în Europa
România a terminat și anul 2024 pe poziția a treia în topul celor mai scumpe piețe spot de electricitate din Uniunea Europeană (UE), cu un preț mediu zilnic pe parcursul întregului an de 103,5 euro/MWh, fiind depășită doar de Irlanda (109 euro/MWh) și Italia 107,4 euro/MWh.
Motivele pentru care România se numără printre cele mai scumpe piețe europene sunt diverse: de la faptul că au fost închise capacități de producție tradiționale și înlocuite cu capacități de producție regenerabile insuficiente, dat fiind factorul de capacitate mai redus al acestora, la faptul că, în urma războiului declanșat de Rusia, Ucraina s-a transformat din exportator net de energie ieftină în regiune, în importator net de energie.
În plus, reglementările și repetatele intervenții pe preț al autorităților au condus la o bulversare a pieței.
Totodată, capacitățile de interconectare par a fi insuficiente în acest context, iar o parte din energia verde din Occident care ajungea, prin mecanismul de interconectare al piețelor spot, în România și Balcani ia calea Ucrainei, via Ungaria.Insuficiența interconexiunilor între sistemele energetice ale țărilor UE, în principal între cele din centrul Europei și cele din sud-est, care duce la penurie de capacități de transport pentru schimburi transfrontaliere de energie, a scumpit în medie vara trecută electricitatea angro tranzacționată pe piața pentru ziua următoare (PZU) din România cu peste 26%, față de scenariul în care ar fi fost respectată pe scară largă norma europeană potrivit căreia fiecare stat trebuie să asigure un nivel minim de capacitate disponibilă pentru exportul și importul de energie de 70% din capacitatea națională totală de transport.
În perioada iulie-septembrie 2024, România a avut cea mai mare cotație medie spot la energie din UE, de 349 euro/MWh, însă dacă ar fi fost respectată regula 70%, prețul mediu ar fi fost de numai 276 euro/MWh, potrivit estimărilor Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Domeniul Energiei din UE (ACER), incluse într-un raport recent al organizației.
