Vântul a bătut puternic și constant în ultimele 24 de ore, ceea ce a făcut ca, în intervalul respectiv, parcurile eoliene să fie aproape în permanență principala sursă de producție de energie a țării, cu pondere de aproximativ o treime în total, menținând statutul României de exportator net de electricitate.
Datele grafice ale operatorului de sistem Transelectrica ilustrează producția de energie eoliană a perioadei sub forma unei linii aproape drepte, ceea ce se întâmplă rar.
Potrivit sursei citate, turbinele eoliene au produs aproape tot timpul la puteri de 2.400 MW – 2600 MW, cu o scurtă excepție între orele 16:30 și 17:10, când au ″căzut″ la circa 1.600 MW.
România dispune de capacități de producție de energie din vânt cu putere instalată cumulată de aproape 3.100 MW.
Alături de hidrocentrale, a căror producție a ajuns și la un sfert din total, eolienele au menținut România, în tot intervalul, în poziția de exportator net de energie electrică, soldul de export urcând și până la peste 1.800 MW.
La ora 8:16 a dimineții de marți, România consuma 6.623 MW și producea 7.641 MW, exportul fiind de 1.018 MW.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat luni seară că numărul românilor fără curent electric din cauza furtunilor a scăzut de la aproape 28.000 la sub 1.600, grație intervențiilor echipelor de specialitate ale operatorilor de distribuție, deseori în condiții extrem de dificile.
″(...) astăzi, România a avut un preț competitiv pe bursa energiei: 56 de euro, față de 105 în Polonia, 88 în Spania, 92 în Portugalia, 65 în Elvetia, 103 în Țările Baltice, 75 în Finlanda. De ce? Pentru ca am avut producție mare. Aproape 8.000 MW in anumite momente ale zilei, cu un aport de 2.000 - 2.500 MW energie eoliană (e bine și când bate vântul, din acest punct de vedere). Am exportat către alte piețe surplusul″, a declarat Burduja.
