Prețul gazelor cu livrare în luna următoare a atins cel mai redus nivel al ultimelor 20 de luni în pofida reducerii în această săptămână a producției curente cu 15%, în urma intrării în revizie a mai multor perimetre operate de principalii producători de gaze autohtoni, Romgaz și OMV Petrom. Scăderea consumului, dublată de o majorare a producției, a condus la un excedent de gaz pe piața internă, ceea ce a făcut ca în luna ianuarie, lună de iarnă, de exemplu, România să fie în premieră exportator net de gaze.
Prețul gazului cu livrare în luna următoare, iunie, a coborât pe Bursă Română de Mărfuri (BRM), pe 9 mai, la 185 de lei/MWh, preț nemaintâlnit din 2 august 2021, când prețul gazului cu livrare în luna următoare, septembrie 2021, era de 183,5 lei/MWh.
În această perioadă, caracterizată de tensiuni geopolitice ca urmare a declanșării războiului din Ucraina, a fost înregistrat, în luna august a anului trecut, un preț maxim de 1.243 lei/MWh (de 7 ori mai mare decât cel actual) pentru gazul cu livrare în luna septembrie 2022.
Și în cazul gazului cu livrare în săptămâna următoare, de 178,5 lei/MWh, prețul a atins cel mai redus nivel al ultimelor 23 luni. Ultima dată când pe BRM s-a tranzacționat gaz cu livrare în săptămână următoare la un preț inferior a fost pe 14 iulie 2021.
Evoluția cotațiilor gazului cu livrare în luna următoare pe BRM
Paradoxal, scăderile de prețuri apar în condițiile diminuării producției autohtone de gaze cu 15%. Astfel, potrivit datelor Transgaz de la o producție medie de 250 GWh/zi săptămâna trecută (cu o zi și de 260 GWh), luni și marți, aceasta a coborât la 212 GWh.
Explicația: consumul de gaze s-a redus semnificatv. Astfel, în această lună, consumul zilnic a variat între 145 GWh, pe 1 mai, și 195 GWh, pe 9 mai. Comparativ, consumul zilnic era anul trecut de 175-205 GWh.
În schimb producția curentă (exceptând perioada de revizii) s-a majorat cu 11%, de la o medie de 225 GWh/zi în prima parte a lunii mai 2022 la 250 GWh/zi.
Și nivelul înmagazinărilor este unul ridicat pentru această perioadă, de 16,8 TWH sau 49,6% din capacitatea totală. Comparativ, la aceeași dată a anului trecut, România avea înmagazinați doar 8 TWh, reprezentând mai puțin de un sfert din capacitatea totală de depozitare disponibilă.
Cu toate acestea, ca urmare a excedentului de gaz de pe piață, ritmul de înmagazinare din prezent (de 135 GWh/zi) este aproape dublu celui din aceeași perioadă a anului precedent.
În această săptămână, în urma intrării în revizie a mai multor perimetre de producție, și ritmul de înmagazinare a scăzut la aproximativ 70-75 GWh/zi.
Evoluția cotațiilor gazului cu livrare în săptămâna următoare pe BRM
Profit.ro a semnalat că în ianuarie, din sistemul național de transport au ieșit în afara țării, către statele vecine, peste 1,09 milioane MWh de gaze, în creștere de nu mai puțin de 33 de ori comparativ cu luna similară din 2022 (sub 33.000 MWh).
Cea mai mare parte a exporturilor a avut, ca de obicei, destinația Ungaria, reprezentând livrări prin punctul de interconectare de la Csanadpalota, consemnându-se însă și ieșiri către Republica Moldova, prin gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău.
Importurile, în schimb, s-au redus cu aproape 82%, de la 4,08 la 0,746 milioane MWh. Astfel, gazele provenite din afara României, majoritar din sursă rusească, au reprezentat mai puțin de 6% din totalul cantităților intrate în consum.
În pofida scăderii volumelor de gaze rusești importate, ca urmare a sancțiunilor oficiale și neoficiale impuse companiilor rusești, Uniunea Europeană (UE) a încheiat sezonul de iarnă cu un nivel record de gaze înmagazinate, de 60,4 miliarde metri cubi sau 625 TWh. În cazul României, volumul de gaz rămas în depozite la finalul iernii este de 13,7 TWh sau 41,7% din capacitatea totală de înmagazinare, cel de-al doilea nivel din istorie. Singurul an în care România a ieșit din iarnă cu un volum mai mare de gaze depozitate a fost 2020.
