Dependența redusă de gazul rusesc și, implicit, impactul diminuat al solicitării Kremlinul de efectuare a plății gazelor în ruble au făcut ca prețurile pe piața autohtonă să nu se aprecieze miercuri, precum cele de pe celelalte piețe europene, în urma activării de către Germania a primei faze a planului de urgență destinat garantării aprovizionării cu gaze naturale.
Imediat după anunțul guvernului de Berlin, prețul gazului cu livrare în luna aprilie pe cea mai importantă bursă europeană, cea olandeză TTF, s-a majorat cu 13,5%, ajungând la 123 euro/MWh, cel mai mare preț din ultima săptămână.
Și pe cea mai importantă bursă regională, cea austriacă CEGH, gazul cu livrare în aprilie s-a apreciat cu aproape 10%, la 120,5 euro/MWh.
Spre deosebire de majoritatea statelor europene, România își asigură consumul intern doar în proporție de aproximativ 25% din importuri de gaze rusești, iar pe prioada de vară producția autotonă depășește nivelul consumului.
Pe BRM, deși miercuri nu s-a tranzacționat gaz cu livrare în aprilie, s-a comercializat gaz cu livrare în luna mai și iunie, la prețuri în scădere cu 2,7%, respectiv 1,7%, acestea ajungând la 602 (121,7 euro/MWh), respectiv 607 lei/MWh (122,7 euro/MWh). Prețul gazului cu livrare în aprilie tranzacționat marți pe BRM era de 570 lei/MWh (115 euro/MWh).
Evoluția cotațiilor forward pentru lunile aprilie, mai și iunie de pe BRM
Comparativ, pe bursa austriacă CEGH, prețul contractelor pentru mai, respectiv iunie a crescut miercuri cu aproape 11%, ajungând la 124,7 euro/MWh.
Însă cea mai mare diferență dintre piața autohtonă și cea europeană s-a înregistrat pe piețele spot.
Dacă prețul unui MWh de gaz cu livrare în ziua următoare s-a tranzacționat miercuri pe CEGH la 121 euro, în creștere cu 10% față de cel din ziua precedentă, pe BRM prețul PZU a fost de 476 lei/MWh (96 euro/MWh), în scădere cu 1% față de cel din sesiunea de marți, iar cel intraday, de 386 lei/MWh (78 euro/MWh), în scădere cu 11% față de cel din ziua precedentă.
Evoluția cotațiilor spot, pentru ziua următoare și intraday, de pe BRM
Insistența Moscovei ca plata gazului să fie făcută în ruble a determinat guvernele europene să reacționeze. Astfel, Grecia a convocat o întâlnire de urgență a furnizorilor de gaze, guvernul olandez a îndemnat consumatorii să folosească mai puțin gaz, iar autoritatea de reglementare din domeniul energiei din Franța a sfătuit consumatorii să nu se panicheze.
La rândul său, ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a îndemnat consumatorii și companiile să-și reducă consumul, spunând că ”fiecare KWh contează”.
55% din importurile de gaze ale Germaniei au fost asigurate de Rusia în 2021. Deși această cifră a scăzut la 40% în primul trimestru al anului 2022, Habeck a spus că Germania nu va obține independența deplină față de livrările de gaze rusești înainte de jumătatea anului 2024.
Jumătate din cele 41,5 milioane de gospodării ale Germaniei se încălzesc cu gaz natural, în timp ce industria a fost responsabilă pentru o treime din cererea de 100 de miliarde de metri cubi din 2021.
Industria germană este expusă unui risc deosebit, a declarat miercuri asociația BDI, solicitând măsuri, inclusiv împrumuturi și implicarea statului, pentru a preveni falimentul companiilor nemțești.
Acest lucru ar putea determina o scădere a producției industriale cu până la 9%, în funcție de durata eventualelor întreruperi ale alimentării cu gaze, a declarat pentru Reuters economistul senior de la Deutsche Bank, Eric Heymann.
Inflația a atins în martie un nivel-record de 7,3% în Germania, pentru prima oară de la unificare, fiind alimentată scumpirea energiei și de tensiunile de pe lanțurile de aprovizionare.
Europa s-a confruntat cu o criză energetică chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. Nivelurile stocurilor de gaze UE se situează la aproximativ 26% din capacitatea totală, sub nivelurile normale în această perioadă a anului.
