România a suplinit țițeiul rusesc, al cărui import a fost interzis de UE, prin majorare livrărilor de petrol din alte surse, în special Kazahstan și Azerbaidjan. În 2023, România a importat, potrivit datelor analizate de Profit.ro, 435,5 mii tone de țiței azer, pentru care a achitat 262,2 milioane euro.
De ce este important Țițeiul azer a fost importat probabil de OMV Petrom (probabil și de Lukoil, care la rafinăria Petrotel nu mai poate procesa țiței rusesc) și procesat la Petrobrazi, care importă o treime din țițeiul rafinat, și folosește predominant țiței de import kazah și azer.
Mai este interesant Cea mai mare rafinărie autohtonă, Petromidia (cu o capacitate de 5,9 milioane de tone pe an, 46,3% din capacitatea totală de procesare a României), controlată de compania de stat kazahă KazMunayGaz se alimentează preponderent cu petrol kazah exportat prin terminalul CPC. Potrivit Rompetrol, țițeiul din Kazahstan reprezintă aproximativ 37% din totalul consumului de țiței al tuturor rafinăriilor din România.
“În prezent, majoritatea țițeiului importat de OMV Petrom provine din Azerbaidjan și Kazahstan. Cumpărăm și ceva gaz, de exemplu contractul semnat cu Botas (compania de stat din Turcia), însă ne asigurăm că obținem certificatele de origine care să autentifice că nu este de proveniență rusească. Și, de asemenea, solicităm certificate de origine și în cazul produselor petroliere, pentru că achiziționăm și astfel de produse din Europa și Asia”, a declarat recent CEO-ul OMV Petrom, Christina Verchere, într-un inerviu acordat Profit.ro.
Anul trecut, statele membre UE au importat din Azerbaidjan un volum record de petrol, aproximativ 20,3 milioane de tone, reprezentând o creștere creștere de 2,6% față de 2022.
Cu toate acestea, valoarea țițeiului furnizat de Azerbaidjan s-a ridicat doar la 12,4 miliarde euro, reflectând o scădere de 18% față de suma încasată de statul asiatic în 2022.
În urma majorării importurilor statelor europene, Azerbaidjanul ocupa, în trimestrul al patrulea al anului trecut, poziția a șaptea în topul exportatorilor de țiței în UE, cu o cotă volumetrică de 3,6% și una valorică de 3,8%, peste Rusia, care a coborât la o cotă valorică de 3,5%, ca urmare a faptului că numai rafinăria Burgas a Lukoil din Bulgaria și MOL au mai putut importa țiței rusesc.
Primele 10 state europene cele mai mari importatoare de petrol din Azerbaidjan în 2023:
• Italia - 11,3 milioane de tone pentru 6,8 miliarde de euro,
• Republica Cehă - 2 milioane de tone pentru 1,2 miliarde de euro,
• Spania - 1,4 milioane de tone pentru 875,2 milioane de euro,
• Germania - 1,2 milioane de tone pentru 750,3 milioane de euro,
• Croația - 1,15 milioane de tone pentru 699,2 milioane de euro,
• Portugalia – 631.300 tone pentru 404,6 milioane euro,
• Irlanda – 617.3000 de tone pentru 375,3 milioane de euro,
• Grecia – 529.600 tone pentru 309,4 milioane euro,
• Austria – 498.700 tone pentru 306,6 milioane euro,
• România – 435.500 tone pentru 262,2 milioane euro
Kazahstanul a avut, la rândul său, în ultimul trimestru al anului trecut o cotă valorică de 9,2% și una volumetrică de 9,1% din totalul importurilor de țiței ale UE, ocupând poziția a treia, după SUA (cu 17%, respectiv 16,3%) și Norvegia (cu 13,1%, respectiv 13%), potrivit datelor Eurostat.
Europa a trecut relativ confortabil peste potențialul pericol al unei penurii de carburanți în urma interzicerii importului de țiței și produse petroliere rusești și ca urmare a majorării exporturilor de petrol kazah efectuate de KMG, principalul acționar al Rompetrol Rafinare. O parte din acesta a fost prelucrat la Petromidia, însă cantități mai mici au ajuns și la Petrobrazi, concurenții de la OMV Petrom înlocuind materia primă rusească în special cu țiței azer și kazah
Pe lângă creșterea importurilor de produse petroliere din state non-UE, precum Turcia și India, rafinăriile europene, în special cele din Europa Centrală și de Sud-Est, printre care și cele românești, au procesat din ce în ce mai mult țiței kazah și azer.
