Eventuala intervenție a statului pe piața carburanților, prin plafonarea prețurilor, ar avea efecte negative pe termen lung, întrucât companiile și-ar reduce semnificativ planurile de investiții, a declarat, vineri, Alexey Golovin, vicepreședintele KMG International, principalul acționar al Rompetrol Rafinare.
"Poate românii vor crede că este o veste foarte bună, îmi pot imagina, dar pentru oricine care are cunoștințe minime de economie este clar că orice intervenție a statului pe piață are efecte negative pe termen lung. Poate, pe termen scurt, consumatorii se vor bucura de prețuri mai mici la carburanți, dar pe termen lung efectele vor fi doar negative. Acest lucru înseamnă că acele companii care activează pe această piață fie nu vor mai avea profit și atunci vor opri activitatea, pentru că nimeni nu activează în condițiile în care generează pierderi, fie vor avea profit, dar nu suficient pentru a susține activitatea și vor reduce semnificativ planurile de investiții. Astfel că aceste efecte pe termen lung vor fi mai importante decât ceea ce câștigăm pe termen scurt prin prețuri mici", a apreciat Golovin.
El a susținut totuși că este prea devreme pentru o dezbatere substanțială pe această temă, întrucât este doar idee aflată în analiză la nivelul autorităților.
"Însă opinia noastră este că, în mod normal, o intervenție a statului nu este neapărat bună pentru economie. Sperăm că piețele dereglementate și liberalizate din Uniunea Europeană, așa cum este cea din România, vor continua să rămână în acest fel", a adăugat oficialul KMGI.
Compania-mamă a KMGI, grupul kazah de stat KazMunayGas, este obișnuită cu controlul autorităților asupra prețurilor la carburanți. Guvernul din Kazahstan a început să liberalizeze aceste prețuri de-abia în urmă cu 3 ani, în 2015. Până atunci, erau impuse prețuri maxime de vânzare, atât pe piața angro, cât și la distribuția retail către consumatorii finali, pentru ținerea sub control a inflației. Mai mult, în calitate de producător de petrol, KazMunayGas era obligat să livreze rafinăriilor locale din Kazahstan țiței la prețuri reglementate.
Această plafonare a prețurilor a dus însă la scăderea producției locale și la creșterea dependenței de importurile din Rusia. Când însă și prețurile acestor importuri au crescut, ca urmare a majorării cotațiilor pe piețele internaționale, business-ul a devenit neprofitabil pe tot lanțul logistic.
În aceste condiții, în 2015, președintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev, a anunțat abolirea prețurilor reglementate "în mod artificial" la mai multe categorii de produse, nu doar la combustibili. "Distorsionarea stimulentelor pieței, sub forma reglementării artificiale a prețurilor, trebuie eliminată", a arătat acesta, într-un discurs.
În consecință, din 2015, a fost eliminată reglementarea prețurilor pentru sortimentele de benzină AI-92/93, iar în 2016 s-au liberalizat prețurile la motorină. Începând cu 2017, au fost dereglementate și prețurile la benzina AI-80.
"Este o idee recentă și ne vom consulta cu Ministerul Finanțelor pe această temă. Mi se pare absolut legitimă intenția Guvernului de a se asigura că reducerea de taxe se reflectă și la pompă", a spus Chirițoiu.
Potrivit acestuia, Consiliul Concurenței a analizat până acum mai multe situații în care taxele aplicate unor produse au scăzut sau au crescut, precum reducerea TVA la pâine, iar analizele au arătat că aceste scăderi sau creșteri se reflectă și în prețurile finale.
"Vom analiza dacă de această dată este cazul să luăm măsura plafonării. Legislația națională prevede situații în care prețurile pot fi plafonate sau înghețate, iar o astfel de măsură este compatibilă cu legislația europeană", a arătat oficialul Concurenței.
