Gazele românești offshore au fost deja "citate" la tribunal, fără ca măcar o moleculă din ele să fi părăsit fundul Mării Negre. Litigiul demarat în noiembrie anul trecut de Fondul Proprietatea, prin care FP a cerut în instanță anularea mai multor hotărâri AGA ale furnizorului și distibuitorului de gaze naturale Engie România SA, controlat de gigantul francez omonim, litigiu despre care Profit.ro a scris în premieră aici, vizează modul în care Engie a contractat gazele ce urmează să fie extrase din perimetrele offshore din Marea Neagră concesionate de producătorul american Black Sea Oil&Gas.
"În 2018 am inițiat acțiune în justiție împotriva deciziei acționarilor referitoare la contractele pe termen lung semnate de companie cu terți privind gazul din Marea Neagră", se arată într-un document recent al FP.
Acțiunea în instanță a Fondului împotriva Engie România SA a fost înregistrată la tribunal în noiembrie 2018. În aceeași lună, Black Sea Oil&Gas a anunțat semnarea unui acord de vânzare a gazelor din perimetrele sale cu Engie, acord semnat însă prin intermediul unei alte filiale din România a grupului francez, Engie Energy Management SRL, nu prin Engie România SA, compania la care Fondul Proprietatea deține 12% din acțiuni, iar statul român prin Ministerul Energiei - 37%.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Engie Energy Management SRL este o firmă înregistrată în România în vara lui 2017 și care deține licență de furnizare de gaze emisă de ANRE, însă este controlată exclusiv de entități din Franța ale Engie, respectiv GDF International și Sopranor. Acordul semnat cu Black Sea Oil&Gas prevede achiziționarea de gaze naturale din zăcămintele Ana și Doina pe o perioadă de minim 10 ani, volumul contractual estimat fiind de jumătate de miliard de metri cubi pe an.
Dacă luăm ca reper prețul mediu ponderat al gazelor rezultat din tranzacțiile angro de pe piețele centralizate din România din 2018, cu livrare până la finalul lui 2019, de 92 lei/MWh, se poate estima grosier valoarea celor 500 milioane mc pe an (5,275 milioane MWh) care fac obiectul acordului semnat de Engie cu Black Sea Oil&Gas la peste 485 milioane lei, respectiv la mai mult de 4,85 miliarde lei pe întreaga perioadă a acordului de cumpărare, de 10 ani.
Anterior, în septembrie 2018, AGA Engie România SA aprobase încheierea mai multor contracte intragrup de către Engie România, respectiv încheierea unui contract-cadru master de tip EFET cu Engie Energy Management Romania SRL și, în baza acestuia, a unor contracte bilaterale subsecvente de vânzare-cumpărare de gaze naturale, încheierea unui contract-cadru de servicii cu Engie Energy Management Romania SRL prin care Engie România asigură prestarea de servicii de market access (vânzare/cumpărare gaze naturale pe bază de mandat), încheierea unui contract-cadru de servicii cu Engie Energy Management Romania SRL prin care Engie România asigură prestarea serviciilor de transport/echilibrare/nominalizare gaze naturale și a unui contract-cadru de prestări servicii suport cu aceeași Engie Energy Management Romania SRL.
Potrivit documentelor Engie România, încheierea tuturor acestor contracte a fost aprobată în AGA în absența Fondului Proprietatea, fiind prezenți la ședință doar acționarul majoritar Romania Gas Holding BV, controlat de grupul Engie, și Ministerul Energiei. FP a cerut la tribunal anularea hotărârilor AGA de aprobare a contractelor menționate.
Mai mult, luna trecută, Fondul a obținut o decizie a instanței prin care i se aprobă întocmirea unui raport de expertiză contabilă prin care să se verifice unele operațiuni din gestiunea Engie România SA, în baza Legii societăților din 1990, care prevede că "Unul sau mai mulți acționari reprezentând, individual sau împreună, cel puțin 10% din capitalul social vor putea cere instanței să desemneze unul sau mai mulți experți, însărcinați să analizeze anumite operațiuni din gestiunea societății și să întocmească un raport, care să le fie înmânat și, totodată, predat oficial consiliului de administrație, respectiv directoratului și consiliului de supraveghere, precum și cenzorilor sau auditorilor interni ai societății, după caz, spre a fi analizat și a se propune măsuri corespunzătoare".
"În temeiul art. 136 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, admite cererea formulată de petenta Fondul Proprietatea S.A. Încuviințează efectuarea unui raport de expertiză contabilă care să aibă ca obiectiv verificarea operațiunilor din gestiunea societății Engie România S.A. indicate la punctele 1 și 2 cu subpunctele i-xii din petitul cererii, aflate la filele 5-6 din dosar vol.I, de către un număr de trei experți desemnați prin tragere la sorți (...)", a decis instanța. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată cu apel.
În documentul FP citat se mai menționează că Fondul a ridicat, în cadrul adunării acționarilor Engie, problema contractelor de management încheiate între Engie România SA și acționarul majoritar, despre care Fondul consideră că nu respectă standardele și principiile guvernanței corporative. "Ca urmare a acțiunii noastre, contractul de management nu a fost aprobat de acționari. În 2017 am inițiat acțiuni juridice împotriva managementului privind contractele cu terți aprobate în trecut. Litigiul este în derulare", precizează FP.
Fondul Proprietatea a depus în vara anului trecut o cerere de chemare în judecată în fața Tribunalului București împotriva membrilor Consiliului de Administrație și a directorilor Engie România SA, pentru recuperarea unor presupuse daune cauzate companiei prin aprobarea, încheierea și executarea de contracte de servicii de management și consultanță cu acționarul majoritar, grupul francez Engie, în perioada 2011-2015, în valoare de aproape 3 milioane euro. În replică, Engie a respins acuzațiile și a sugerat că momentul formulării publice a acestor acuzații se lega de intenția FP de a-și vinde participația de 12% din acțiunile Engie România. FP a formulat astfel de acuzații față de conducerea Engie și în 2016.
“Potrivit datelor aflate la dispoziția Fondului, în 2015, valoarea totală a acestor contracte de servicii de consultanță strategică și management s-a ridicat la o sumă estimată de 12,9 milioane lei (echivalentul a 2,9 milioane de euro). Fondul consideră că aceste contracte pentru servicii de management și consultanță cu acționarul majoritar nu au fost nici necesare, nici adecvate, câtă vreme Compania are propriul Consiliu de Administratie și proprii directori, care au fost numiți de Adunarea Generală a Acționarilor cu scopul de a lua decizii de management și a acționa în interesul Companiei și al tuturor acționarilor săi și nu în beneficiul acționarului majoritar”, susținea în iulie 2017, într-un comunicat de presă, administratorul Fondului Proprietatea, Franklin Templeton.
În replică, Engie România a transms atunci că respinge aceste acuzații și că respectivele contracte au fost încheiate respectând întru totul legea română și statutul societății. "Aceste contracte, legal aprobate de organele statutare ale companiei, au luat în considerare interesul societății și al părților interesate – acționari, clienți, angajați - și au drept scop legitim crearea de valoare și dezvoltarea economică a companiei", spunea compania. Engie România preciza că își aduce tot sprijinul administratorilor care fac obiectul acestor acuzații și își exprima încrederea că instanțele competente îi vor da dreptate pe acest subiect. "În același timp, Engie România ridică un semn de întrebare asupra momentului când este exprimată această poziție, dat fiind că este de notorietate publică faptul că Fondul Proprietatea încearcă să-și vândă participația deținută în companie", mai afirma compania, adăugând că Engie România a plătit la bugetul de stat, în perioada 2011-2015, un impozit pe profit în valoare de 385 milioane lei și a investit 1,87 miliarde lei.
Acționarul majoritar al Engie România a respins în AGA din 28 noiembrie 2018 propunerea Fondului Proprietatea, de listare la Bursă a companiei prin ofertă publică de vânzare a participației de 12% din capital deținută de FP. Ceilalți acționari semnificativi ai Engie România sunt vehiculul investițional înregistrat în Olanda Romania Gas Holding BV, controlat de grupul francez Engie, fostul GDF Suez, cu aproape 51% din titluri, și statul român prin Ministerul Energiei, cu aproape 37%.
Potrivit celor mai recente date disponibile, Engie România a terminat anul 2017 cu un profit net de 337,24 milioane lei, în scădere cu 8,7% comparativ cu 2016, la o cifră de afaceri de circa 5,07 miliarde lei, cu peste 8% mai mare față de anul anterior. În 2018, Fondul Proprietatea a încasat de la Engie dividende în valoare de peste 20 milioane lei, față de 13,3 milioane lei în 2017. De asemenea, în decembrie anul trecut, FP a reevaluat în scădere cu 27 milioane lei valoarea participației sale de 12% din capitalul Engie, a patra ca pondere în activul Fondului, de la 472 la 445 milioane lei.
