În cadrul Barometrului Energetic realizat de INSCOP, românii întrebați care este principala cauză pentru majorarea prețurilor la energie electrică: 42,8% dintre români indică deciziile greșite luate de autoritățile din România, 27,3% dorința companiilor din România de a obține profituri mai mari, 11,1% inflația generală, 6,7% evoluția prețurilor de pe plan internațional, 6,1% nivelul taxelor/redevențele, iar 0.8% condițiile meteo (vânt mai slab, precipitații mai puține), 5,2% nu au răspuns, potrivit președintelui AEI.
Acesta mai arată și că analizele realizate de AEI pentru perioada 2021 - 2025, privind ponderea creșterii prețului energiei datorită creșterii cererii energiei importate în Ucraina și Moldova, a congestiilor din Europa Centrală, care nu permit energiei electrice ieftine să ajungă în România, a evoluției prețului pe piețele internaționale face ca pe locul 2 în topul cauzelor creșterii prețului, după deciziile greșite, să fie evoluția prețului datorită condițiilor internaționale, urmat de creșterea tarifelor și taxelor, profitul companiilor și pe ultimul loc condițiile meteo.
Scăderea prețului energiei electrice în România depinde de un mix complex de factori economici, tehnologici și politici. Din punct de vedere economic, este esențială o piață competitivă, bazată pe transparență și pe eliminarea speculațiilor care duc la fluctuațiile nejustificate de preț. Investițiile în modernizarea infrastructurii de transport și distribuție ar reduce pierderile din rețea și, implicit, costurile finale suportate de consumatori, afirmă reprezentantul AEI. Pe plan tehnologic, dezvoltarea surselor regenerabile împreună cu stocarea și implementarea sistemelor inteligente de gestionare a consumului pot contribui la creșterea eficienței energetice. În plan politic, stabilitatea legislativă, reducerea fiscalității în energie și o strategie energetică pe termen lung sunt esențiale pentru atragerea investițiilor și pentru protejarea interesului național. De asemenea, o colaborare echilibrată între stat, mediul privat și Uniunea Europeană poate asigura un cadru sustenabil care să favorizeze scăderea prețurilor fără a compromite siguranța și securitatea energetică, potrivit lui Dumitru Chisăliță.
Concret, prețul energiei electrice poate fi redus prin mai multe măsuri. Reducerea pierderilor și a consumurilor tehnologice în rețele este esențială, deoarece rețelele de transport și distribuție pierd anual circa 10-12% din energia produsă, ceea ce se reflectă direct în factură, spune Dumitru Chisăliță, președintele AEI.
Aceste pierderi pot fi diminuate prin modernizarea transformatoarelor și cablurilor cu tehnologii cu pierderi mici, explică el. Digitalizarea rețelei, prin implementarea unui smart grid care să controleze automat fluxul de energie, contribuie de asemenea la reducerea pierderilor, adaugă Chisăliță. Înlocuirea liniilor vechi de tensiune cu linii eficiente poate reduce pierderile cu 3-4%, ceea ce ar putea scădea prețul final cu 5-8%, afirmă președintele AEI.
Creșterea ponderii energiei ieftine este un alt factor important, deoarece o mare parte din prețul energiei provine din producția pe cărbune sau din importuri scumpe folosite în orele de vârf, notează Chisăliță. O cantitate mai mare de energie ieftină din surse regenerabile curate, cum ar fi solarul și eolianul, poate reduce dependența de sursele scumpe, spune el. Finalizarea hidrocentralelor începute va adăuga energie sigură și va elimina importurile scumpe în orele de vârf, mai adaugă Dumitru Chisăliță. Dezvoltarea capacităților de stocare, inclusiv pe bază de hidrogen și prin acumulări prin pompaj, poate stabiliza piața, subliniază președintele AEI. Finalizarea noilor reactoare nucleare de la Cernavodă, 3 și 4, și extinderea capacităților hidro și eoliene onshore și offshore vor contribui la creșterea producției de energie ieftină, explică Chisăliță. Aceste măsuri pot reduce prețul mediu de piață cu până la 10% pe termen mediu, menționează el.
Deconectarea parțială a prețului intern de piață europeană (PZU) poate fi de asemenea eficientă, deoarece România este legată de PZU și plătește mai mult atunci când Grecia, Bulgaria sau Ungaria au prețuri ridicate, afirmă președintele AEI. Contractele bilaterale pe termen lung între producători și consumatori industriali pot reduce această dependență, spune Chisăliță. Implementarea mecanismelor naționale de plafonare temporară în crize energetice poate stabiliza prețul și reduce volatilitățile cu 10-15%, mai spune el.
Creșterea producției interne și reducerea importurilor contribuie la scăderea prețului energiei, deoarece România importă energie în orele de vârf, când prețul extern este mare, explică Dumitru Chisăliță. Centralele noi pe gaze moderne, cu eficiență de peste 60%, managementul mai bun al hidrocentralelor în perioadele de cerere mare și utilizarea surselor regenerabile pentru autoconsum local vor crește oferta internă, spune el. Aceasta poate reduce prețul de piață cu 5-10%, adaugă președintele AEI.
Reducerea poverii fiscale și a adaosurilor reglementate poate avea un impact direct asupra facturii finale, deoarece doar 40-50% din aceasta reprezintă costul efectiv al energiei, restul fiind taxe, tarife și contribuții, subliniază Chisăliță. Scăderea TVA de la 21% la 9%, eliminarea taxei pe stâlp și a suprataxelor, precum și reducerea tarifelor reglementate de transport și distribuție, simplificarea taxelor pe certificate verzi și cogenerare pot reduce factura cu 8-12%, afirmă el.
Eficiența energetică și consumul inteligent reprezintă, de asemenea, măsuri importante, deoarece dacă cererea scade sau se mută în ore ieftine, prețul mediu de piață scade, spune președintele AEI. Contoarele inteligente care adaptează consumul la prețuri orare, izolația termică, iluminatul LED și pompele de căldură eficiente, precum și tarifele diferențiate zi/noapte, contribuie la economii reale de 10-20% pentru gospodării sau firme și la reducerea tarifelor cu cel puțin 5% prin mutarea vârfului de consum, explică Chisăliță.
Astfel, dacă aceste măsuri sunt aplicate combinate pe 3-5 ani, prețul energiei electrice ar putea fi redus realist cu 38-50% față de nivelul actual, concluzionează Dumitru Chisăliță.
