Exploatarea gazelor din Marea Neagră este pusă sub semnul întrebării în urma votului plenului Camerei Deputaților, cameră decizională, prin care a fost adoptată legea offshore, care modifică fiscalitatea din domeniu. Reprezentanții principalelor companii concesionare au afirmat că votul deputaților îi îndepărtează de o decizia finală favorabilă de investiție.
Luni seară, plenul Camerei Deputaților a votat cu 175 voturi pentru, 30 împotrivă și 30 abțineri, controversatul proiect de lege offshore, prin care se introduce impozitul pe veniturile suplimentare realizate din liberalizarea prețurilor, cota de impozitare minimă urmând a fi una de două ori mai mică decât în cazul gazelor extrase onshore, de 30%, ea urmând a fi dublată de o cotă de impozitare progresivă pentru prețurile mai mari de 85 lei/MWh, cota marginal superioară ajungând la 50% în cazul unui preț mai mare de 190 lei/MWh.
Reprezentanții PNL, care au anunțat că votează împotrivă, au acuzat actuala coaliție de guvernare că, prin votul acordat, vor alunga investitorii occidentali din România, urmând a majora dependența de gazul rusesc.
Imediat după votul din comisiile reunite de administrație, buget și industrii ale Camerei Deputaților, reprezentanții ExxonMobil și OMV Petrom au declarat că amendamentele propuse și votate la legea offshore majorează semnificativ regimul fiscal și va îngreuna adoptarea unei decizii favorabile de investiție.
“Am analizat documentul cu amendamentele pe care ni le-ați prezentat astăzi, după începerea ședinței. Evaluarea noastră e că asistăm la o creștere semnificativă a regimului fiscal care ne este aplicat. Fiecare investitor va trebui să ia o decizie de investiție, însă în urma modificării regimului fiscal va deveni mult mai dificil pentru fiecare investitor să adopte o decizie de investiție pozitivă. Este foarte important pentru investitori să aibă un regim fiscal stabil pe întreaga durată a investiției. Vom analiza în continuare ceea ce ați dezbătut astăzi însă aceasta este prima noastră impresie”, a declarat Richard Tusker, șeful ExxonMobil din România.
“După ceea ce am văzut că s-a întâmplat astăzi aici ne îndepărtăm de a adopta o decizia finală favorabilă de investiție”, a afrimat și Christina Verchere, CEO Petrom.
Reprezentanții opoziției au mai protestat și în legătură cu faptul că în timp ce comisia dezbătea proiectul, șeful PSD, Liviu Dragnea, anunța deja ce se va vota în plen.
În plus, potrivit vicepreședintelui liberal al Comisiei de Industrii, Virgil Popescu, cifrele prezentate de liderul PSD nu se potrivesc cu cele ale ministerului de finanțe. Ministerul de finanțe estima că aplicarea impozitului de 60% (și de 80% peste un preț de 85 lei/MWh) pe veniturile speciale obținute din liberalizarea prețului ar avea un impact anual de jumătate de miliard de dolari. În schimb, Liviu Dragnea a avansat o sumă de 13,2 miliarde de dolari pe următorii 20 de ani (660 de milioane de dolari pe an) în pofida unor rate mai reduse de impozitare (30%, în loc de 60%).
Cota de 30% se aplică diferenței dintre prețul de vânzare și pragul de 45,71 lei în cazul prețurilor cuprinse între 45.71 lei și 85 lei/MWh. Pentru prețurile cuprinse între 85 și 100 lei/MWh, rămâne și cota de 30%, la care se adaugă încă 15% pentru diferența dintre prețurile cuprinse înttre 85 și 100 lei/MWh și pragul de 85 de lei. Ulterior, la orice creștere a prețului cu 15 lei, cota de impozitare se majorează la rândul ei cu alte 5 procente. Impozitul se plătește lunar, pe data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează impozitul.
Deputații au mai decis ca limita maximă a deducerilor investițiilor în segmentul upstream să nu nu poată depăși 60% din totalul veniturilor suplimentare. În varianta discutată și votată în comisie, procentul era de doar 30%.
Valoarea investițiilor luate în calcul este cea lunară, din luna în care s-a efectuat vânzarea gazelor naturale.
Veniturile din redevențe și impozitul pe venitruile suplimentare se varsă în Fondul special de finanțare a contractelor de parteneriat public privat.
Deputații au mai decis ca cel puțin 50% din producția offshore să se tranzacționeze pe piața internă, pe piețele centralizate din România, OPCOM și Bursa Română de Mărfuri.
