Statul român are la dispoziție puțin peste un an pentru a decide dacă Nuclearelectrica va merge mai departe pe cont propriu cu planul de creștere a capacității de producție a centralei nucleare de la Cernavodă, în condițiile în care negocierile cu China General Nuclear Power (CGN) pentru construcția a două reactoare suplimentare stagnează și sunt departe de o decizie finală de investiție, spune, pentru Profit.ro, directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță.
Detalii despre situația din sistemul energetic în ansamblu și perspectivele vor fi anunțate la Profit Energy.forum, un eveniment care va fi organizat pe 14 octombrie, cu transmisiune în direct pe Profit TV, și la care vor fi prezenți oficiali cu putere de decizie din administrație și cei mai importanți jucători din domeniu
La finalul lunii iulie, AGA Nuclearelectrica, controlată de stat prin Ministerul Energiei, a aprobat extinderea termenelor de finalizare a negocierilor cu CGN și de înființare a companiei mixte de proiect pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Decizia a fost justificată prin "necesitatea calibrării activității societății de proiect la dinamica activităților întreprinse la nivel guvernamental". Inițial, se stabilise ca societatea mixtă să fie înregistrată la ONRC până pe 2 august, iar negocierile să fie finalizate până la sfâșitul anului în curs.
ULTIMA ORĂ Nouriel Roubini, "Dr. Doom", vine în România. Detalii AICI
"După aproape 5 ani de discuții, de la relansarea Strategiei guvernamentale de continuare a proiectului în anul 2014, negocierile cu partenerii chinezi au reprezentat un aspect constant în acest proiect, dar sunt departe de a ajunge la o decizie finală de investiție. Pe de o parte, acest lucru se datorează specificului nuclear, unde dezvoltarea unui acord și apoi a unei investiții durează foarte mult timp. Pe de altă parte, acest lucru poate semnala și o diferență de poziție din punct de vedere comercial", a arătat CEO-ul Nuclearelectrica.
Potrivit lui Ghiță, Nuclearelectrica ar putea să construiască, cu resurse proprii și sprijin guvernamental adecvat, un al treilea reactor la Cernavodă, însă nu și un al patrulea, compania fiind prea mică pentru asta și neputând susține financiar construcția a două reactoare, în paralel cu proiectul retehnologizării unității 1.
"Cert este că există o nevoie majoră pentru acest proiect și evaluăm toate variantele, așa cum este firesc. Ne interesează să asigurăm necesarul intern de consum peste niște ani. Din câte înțelegem, strategia energetică a României prevede, în contextul decarbonizării, intrarea în sistem a unui reactor în anul 2030. Având în vedere durata lungă de construcție și pregătire a unei unități, o decizie referitoare la varianta în care se va înainta acest proiect va trebui luată de statul român în următoarele 16 luni", a spus Cosmin Ghiță.
Legat de aceeași temă, el a explicat că demararea construcției de noi reactoare la Cernavodă ar însemna o imensă provocare pentru România, din mai multe puncte de vedere: "E vorba de găsit forță de muncă, câteva mii de persoane. Practic, populația în Cernavodă și împrejurimi ar crește cu 50%. E vorba de măsura în care economia românească poate furniza materialele și echipamentele necesare. E vorba de infrastructura de transport necesară deplasării acestora. E vorba de terenurile necesare pentru organizarea de șantier".
Ghiță a adăugat însă că provocările pot fi gestionate, România și Nuclearelectrica având experiența unităților 1 și 2 de la Cernavodă. "Beneficiem de experiență internațională, cu precădere proiectul nuclear de la Hinkley Point C, șantier pe care l-am vizitat de curând", a punctat CEO-ul Nuclearelectrica.
Șeful operatorului centralei de la Cernavodă a mai spus că Memorandumul de înțelegere între Guvernele României și Statelor Unite privind cooperarea în domeniul nuclear civil, semnat recent cu ocazia vizitei premierului Dăncilă în SUA, este neangajant și prevede principii politice care să permită transferuri ulterioare de tehnologie nucleară americană în România, documente similare fiind încheiate de americani și cu alte state partenere care au proiecte în acest domeniu, cum ar fi Polonia.
"Discuții despre semnarea acestui Memorandum se poartă încă de anul trecut. Este un nou format avut în vedere de Departamentul de la Stat de la Washington pentru colaborarea în domeniul nuclear civil cu state partenere care au proiecte în domeniu, în vederea facilitării cooperărilor bilaterale, schimbului de experiență, dar și accesului la know-how în cazul tehnologiilor nucleare americane de ultimă generație. SUA au încheiat astfel de memorandumuri și cu alte state, cel mai recent cu Polonia, care vrea să-și construiască prima centrală nucleară", a declarat Ghiță, care a însoțit-o pe Dăncilă în SUA și a participat la negocierea și încheierea Memorandumului.
Tema fusese discutată anterior și cu ocazia întâlnirii de la Washington din august dintre președinții Donald Trump și Klaus Iohannis. "Încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile", se arăta în declarația comună adoptată în urma întâlnirii.
Mai transparent decât Guvernul de la București, cel de la Varșovia a și dat publicității memorandumul semnat cu Administrația de la Washington în iunie, cu ocazia întrevederii de la Washington dintre Donald Trump și președintele polonez Andrzej Duda. Polonezii se află în stadiul stabilirii amplasamentului viitoarei lor centrale nucleare, o locație posibilă luată în calcul fiind Pomerania, pe coasta sudică Mării Baltice.
Construirea unei centrale nucleare ar permite Poloniei să reducă gradual ponderea producției pe bază de cărbune în mixul său energetic, una dintre cele mai mari din UE. Primul reactor polonez ar putea fi pus în funcțiune în 2033.
Memorandumul nuclear SUA-Polonia exprimă dorința celor două părți de a "identifica un parcurs de dezvoltare a unui program nuclear civil polonez, inclusiv prin abordarea provocărilor de natură comercială cum ar fi finanțarea, forța de muncă, acceptul populației, localizarea și răspunderea civilă nucleară".
Documentul americano-polonez stipulează, printre altele, că părțile semnatare "recunosc importanța faptului ca atât furnizorii, cât și beneficiarii de materiale nucleare să adopte cele mai înalte standarde de control al exporturilor, întrucât transferurile efectuate la standarde mai puțin exigente subminează încrederea în utilizarea pașnică a energiei nucleare și au implicații negative asupra securității și neproliferării internaționale".
Memorandumul mai prevede că semnatarii "împărtășesc viziunea potrivit căreia se așteaptă ca țările angajate în utilizarea pașnică a energiei nucleare să dispună de mecanisme de control care să dea asigurări credibile cu privire la absența materialelor și activităților nucleare nedeclarate".
Aceste formulări din tratatul SUA-Polonia duc inevitabil cu gândul la faptul că, după cum a relatat Profit.ro, China General Nuclear Power (CGN) a fost plasată de autoritățile americane pe o "listă neagră" cu companii despre care se consideră că acționează "împotriva securității naționale și intereselor de politică externă" ale SUA, cu circa o săptămână înaintea întâlnirii de la Casa Albă dintre Donald Trump și Klaus Iohannis. Motivul invocat a fost acela că CGN și subsidiarele sale "ar întreprinde sau favoriza demersuri de a obține tehnologii și materiale nucleare avansate ale SUA pentru a fi deturnate în scopuri militare în China".
În plus, secretarul american al Energiei, Rick Perry, semnatar din partea SUA al Memorandumului cu România, a răspuns "Da" atunci când a fost întrebat, în luna mai, dacă îl îngrijorează colaborarea României cu China în cadrul proiectului de construire a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă de către un membru al Congresului SUA al cărui principal finanțator electoral este gigantul american al energiei Exelon Corp, cel mai mare operator de centrale nucleare din Statele Unite. CEO-ul Exelon Corp a făcut parte dintr-o delegație de executivi de cel mai înalt rang ai industriei energetice nucleare americane care s-au întâlnit în februarie cu președintele Donald Trump pentru a-l convinge să le sprijine companiile să câștige contracte în străinătate.
Cosmin Ghiță a mai relatat că, după ce a semnat în martie un memorandum de înțelegere cu compania americană NuScale, care vizează evaluarea dezvoltării, autorizării și construcției de reactoare nucleare modulare mici (SMR) ca o potențială soluție pe termen lung pentru România, Nuclearelectrica se gândește în prezent unde ar putea fi amplasate pe plan local astfel de unități de producție de energie nucleară.
"Este un stadiu incipient al colaborării cu NuScale. Căutăm și evaluăm în prezent posibile amplasamente pentru astfel de reactoare modulare. Ne gândim la locații industriale, care să dispună deja de stații de transformare. De asemenea, specialiștii noștri se afla într-un schimb curent de informații cu echipa NuScale. Poziția noastră este de a înainta cu achiziția unui reactor de generația IV (tip NuScale) după ce vedem un prototip comercial funcțional. Acesta este un proiect pe termen lung și foarte lung, însă partea de pre-proiect trebuie gestionată din timp", a declarat Ghiță.
NuScale dezvoltă o centrală nucleară pe bază de reactoare modulare cu apă ușoară. Proiectul companiei are la bază o construcție modulară capabilă să genereze 60 MW de electricitate utilizănd o versiune redusă ca dimensiune și scalabilă a tehnologiei reactoarelor cu apă sub presiune. O centrală nucleară NuScale poate acomoda pănă la 12 module individuale, care oferă beneficiile unei tehnologii fără emisii de carbon și reduce, potrivit companiei, angajamentele financiare asociate unei centrale nucleare cu o producție de ordinul gigawaților.
Cei de la NuScale au încheiat foarte recent un memorandum similar și cu gigantul energetic ceh CEZ.
