Două șefe și un fost director general de la RAFO Onești, creditori salariali ai rafinăriei intrate în faliment în toamna anului trecut, îl acuză pe lichidatorul judiciar al companiei, Casa de Insolvență Transilvania (CITR), că încearcă, cu încălcarea legii, să îl sprijine pe cel mai mare creditor al RAFO, fostul acționar majoritar Petrochemical Holding GmbH, entitate controlată de omul de afaceri rus Iakov Goldovski, să preia platforma industrială a societății în contul creanței pe care o deține împotriva acesteia.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Atât CITR, cât și Petrochemical Holding neagă acuzațiile, formulate oficial, pe adresa instanței de judecată, de directoarea de resurse umane Liliana Luchian, de contabila șefă Laura Ticu și de Ioan Stanciu, fost director general al RAFO, în prezent consultant pentru companie.
În noiembrie anul trecut, după intrarea în faliment, adunarea creditorilor RAFO a aprobat planul de vânzare a platformei industriale a rafinăriei și regulamentul privind procedurile de vânzare prin negociere directă a acesteia. Cei trei contestatari menționați acuză că, la ședința de atunci a adunării creditorilor, deciziile s-ar fi luat în pofida faptului că nu s-ar fi întrunit cvorumul legal și că, în plus, lichidatorul judiciar ar fi convocat ședința în noiembrie, încălcând dispoziția instanței, ca aceasta să fie convocată pe 8 decembrie, motiv pentru care reclamanții consideră că toate hotărârile luate atunci ar fi lovite de nulitate.
"În ciuda dispozițiilor instanței și încălcând prevederile legale, lichidatorul judiciar desemnat provizoriu a convocat mult mai devreme prima adunare generală a creditorilor, respectiv la data de 05 noiembrie 2019 și la data de 12 noiembrie 2019, mizând în continuare, probabil, pe strânsa relație de <colaborare> cu o parte dintre creditorii RAFO SA, pe care s-a bazat încă de la începutul procedurii de insolvență a acestei debitoare", se arată în contestația depusă la instanță de cei trei creditori salariali ai RAFO.
În documentul citat se mai afirmă că vânzarea rafinăriei ar fi fost supusă aprobării adunării creditorilor fără ca activul să fi fost în prealabil inventariat și evaluat, așa cum prevede legislația în vigoare.
De asemenea, contestatorii arată că regulamentul de vânzare a rafinăriei "a fost completat în mod suspect și nelegal fata de variant ce a stat la baza Convocatorului nr. 9273/05.11.2019, cu numai o zi înainte de data ținerii ședinței adunării generale a creditorilor din 12 noiembrie 2019, printr-o așa-zisa erată, pe cât de succintă, pe atât de prejudiciabilă creditorilor de bună credință", erată cu următorul conținut: "Prețul pe care câștigătorul procedurii de negociere directă trebuie să îl achite către RAFO SA se poate compensa partial cu creanța pe care câștigătorul procedurii de negociere directă o are de încasat de la RAFO SA, indiferent de data nașterii creanțelor reciproce".
"(…) acceptând prin absurd aceasta <inovație juridică>, CITR Filiala București SPRL nu lămurește până la concurența cărei sume se poate compensa parțial prețul, existând, astfel, posibilitatea ca operațiunea de compensare să se realizeze într-un procent atât de mare încât să nu mai poată fi îndestulați creditori de bună credință, ci doar lichidatorul judiciar să-si încaseze onorariile pentru munca <asiduă> depusă. Nu în ultimul rând, trebuie reținut că, în ciuda conflictului de interese în care se afla, creditorul care ar urma să beneficieze de această completare a regulamentului, și anume Petrochemical Holding GmbH, a aprobat Regulamentul fără nicio ezitare, votul său fiind decisiv în adoptarea Hotărârii nr. 2, acesta constituind un alt motiv de anulare", se mai susține în reclamație.
Contestatorii se arată revoltați și de onorariul aprobat de creditori pentru lichidatorul judiciar:
În replică, lichidatorul judiciar CITR a transmis instanței, printr-o întâmpinare, că la ședința menționată a adunării creditorilor ar fi existat cvorum legal, fiind prezenți creditori deținători a peste 94% din totalul creanțelor RAFO, că Legea insolvenței nu interzice modificarea datei primei adunări a creditorilor față de cea indicată de instanță, fiind obligatorie doar publicarea convocatorului cu minimum 5 zile înainte de data ședinței, și că activele RAFO ar fi fost inventariate și evaluate dinaintea intrării în faliment a companiei, recunoscând însă că, urmare a intrării în faliment, prețul estimat ar fi putut suferi modificări, motiv pentru care a lansat o nouă procedură de inventariere, preconizată a fi finalizată în aprilie 2020.
Cu privire la posibilitatea de preluare a platformei industriale în contul unei creanțe, CITR a arătat că o astfel de compensare nu este interzisă de Legea insolvenței. "Mai mult, considerăm că acestă prevedere nu favorizează niciun creditor, deoarece orice creditor al RAFO SA poate beneficia de această prevedere legală. Mai mult, o astfel de compensare nu se poate face fără a observa ordinea de prioritate la distribuire prevăzută de Legea nr. 85/2014, prin urmare compensarea nu poate fi folosită pentru a evita distribuiri de sume către creditori în ordinea prevăzuta de Legea nr. 85/2014, aceștia beneficiind de aceleași sume pe care le ar primi și în situația în care activul ar fi valorificat prin încasarea în integralitate a fondurilor din valorificarea activului", a argumentat lichidatorul judiciar.
De asemenea, CITR spune că confirmarea sa ca lichidator judiciar și onorariul cuvenit ar fi fost aprobate legal de creditori. "Considerăm că alegațiile petenților au un scop pur defăimător la adresa lichidatorului judiciar și nu au niciun fundament legal", conchide practicianul în insolvență.
Petrochemical Holding a depus la rândul său întâmpinare în care cere respingerea contestației celor 3 salariați ai RAFO, în mare cu aceleași argumente precum CITR.
"Împrejurarea că Legea nr. 85/2014 permite ca prețul bunurilor din averea debitoarei să fie compensat cu creanțele deținute de către creditori rezultă din faptul că art. 133 din Legea nr. 85/2014 prevede darea în plată ca posibilă măsură în planul de reorganizare, iar art. 156 din Legea nr. 85/2014 prevede posibilitatea ca valorificarea să se facă și potrivit Codului de procedură civilă, care în art. 850 alin. (2) prevede dreptul creditorului de a depune creanța sa în contul prețului. Este lipsită de temei legal susținerea potrivit căreia se justifică anularea Hotărârii întrucât Petrochemical Holding GmbH nu s-a abținut de la vot. În primul rând nu există un conflict de interese, așa cum pretind contestatorii. În al doilea rând, Legea nr. 85/2014 nu prevede obligația creditorilor de a se abține de la vot în cadrul Adunării Creditorilor, ci doar în cazul exercitării dreptului de vot în cadrul Comitetului Creditorilor, art. 51 alin. (7) din Legea nr. 85/2014 prevede obligația de abținere în cazul în care există conflict de interese", a punctat, în plus, Petrochemical Holding, prin avocat.
Contestația se află pe rolul tribunalului, care nu a pronunțat încă o soluție.
Petrochemical Holding, fostul acționar majoritar al RAFO, companie controlată în prezent de entitatea juridică belgiană Result-4-You BVBA, este cel mai mare creditor al rafinăriei, cu o creanță de peste 300 milioane lei. Vara trecută, Petrochemical Holding a cedat creanța unui offshore cipriot cu acționariat necunoscut, Uroco Ltd., însă ulterior a preluat-o înapoi. Uroco Ltd. Intenționa la un moment dat chiar să cumpere RAFO, însă în cele din urmă a renunțat.
Rafinăria RAFO era avută în vedere pentru o potențială achiziție și de o firmă românească, Red Circle Investment SRL din București. Firma este controlată cu 90% din capital de o alta, Nisa EW Trans SRL, care la rândul ei este deținută de societățile MTK Admin Imob SRL și Noble Brothers Holding SRL. MTK Admin Imob SRL și Noble Brothers Holding SRL sunt controlate, din 2018, de un om de afaceri în vârstă de 54 de ani din Azerbaijan, Yusif Azizov, care le-a preluat de la fostul asociat majoritar, o firmă înregistrată în Turcia și deținută de un alt azer, Umid Abuzarli. Acesta din urmă a coordonat organizația de tineret a partidului de guvernământ din Azerbaijan, înființat în 1992 de fostul președinte al țării, Heydar Aliyev, și condus în prezent de fiul acestuia, actualul președinte Ilham Aliyev. Abuzarli a mai lucrat și ca funcționar public, fiind șef de departament la Comitetul de Stat pentru Diaspora al Republicii Azerbaijan.
Înaintea lui Abuzarli, care și-a susținut anul trecut teza de doctorat la ASE București, asociatul unic al firmei turcești, denumită inițial MTK Group, iar ulterior Wall Street Group, a fost Tural Karimov, fratele lui Hamza Karimov, șeful operațiunilor din România ale SOCAR, compania petrolieră de stat a Azerbaijanului. În 2008, Hamza Karimov declara că SOCAR ar fi interesată să preia RAFO Onești.
Petrochemical Holding a înregistrat vara trecută, în calitate de reclamant, o cerere de declanșare a unei proceduri de arbitraj cu statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington.
Petrochemical Holding GmbH acuză România de încălcarea Tratatului privind Carta Energiei, un acord internațional încheiat în 1994 de statele din Europa și fosta Uniune Sovietică ce statuează principiile colaborării internaționale în domeniul energiei și care conține și prevederi privind protecția investițiilor străine în sectorul energetic. Printre cele mai mari și mai notorii litigii internaționale judecate în baza Tratatului privind Carta Energiei s-a numărat cel privind exproprierea de către statul rus a gigantului petrolier Yukos, deținut anterior de către omul de afaceri Mihail Hodorkovski.
În solicitarea de arbitraj înaintată de Petrochemical Holding, statul român este reprezentat, ca pârât, de către Ministerul Finanțelor Publice. Grupul austriac controlat de Goldovski a angajat pentru acest litigiu biroul din Londra al uneia dintre cele mai mari case de avocatură din lume, McDermott Will&Emery, în vreme ce statul român este reprezentat de Freshfields Bruckhaus Deringer din Austria și de Filip SCA din România.
Platforma industrială RAFO a fost scoasă la licitație în mai multe rânduri, cu preț de pornire tot mai mic, însă fără succes, astfel că administratorul judiciar a schimbat strategia, trecând la negocierea directă.
RAFO Onești a reintrat în insolvență din proprie inițiativă pe 27 octombrie 2016, la 5 ani după ce, în 2011, ieșise dintr-o procedură de reorganizare care durase nu mai puțin de 7 ani, urmare a precedentei intrări în insolvență, survenită în 2004. Activitatea rafinăriei a fost oprită în 2008 pentru efectuarea unor investiții de modernizare estimate să dureze doi ani, dar nu a mai fost repornită de atunci.
Platforma petrochimică Borzești, din care a făcut parte și rafinăria RAFO, precum și platforma Dărmănești, scoasă și ea la vânzare, a fost construită în 1964. Rafinăria a fost construită pentru a prelucra țiței sulfuros de import.
