România va interveni oficial de partea Bruxelles-ului în procesul în care Austria a atacat oficial în justiția UE, toamna trecută, decizia Comisiei Europene din martie 2022 de a califica energia nucleară și gazele naturale drept ″durabile″ din punct de vedere al mediului, a anunțat ministrul Energiei, Virgil Popescu.
El a făcut acest anunț de la Consiliul informal al Energiei de la Stockholm, după o reuniune de coordonare cu statele membre UE care susțin energia nucleară. România mai a susținut Comisia Europeană și într-un proces mai vechi intentat de Austria, în care Viena contesta aprobarea ajutorului de stat acordat de Marea Britanie, pe atunci membră UE, pentru proiectul centralei nucleare Hinkley Point C.
″În cadrul discuțiilor, am subliniat importanța menținerii în atenție a unei bune coordonări între statele membre like-minded pe problematica acțiunii intentate de Austria la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la Actul Delegat Complementar care include energia nucleară și gazul natural în domeniul de aplicare al Taxonomiei UE pentru Finanțare Sustenabilă. România va interveni în cadrul acțiunii aflate pe rolul CJUE de partea Comisiei Europene, în susținerea Actului Delegat Complementar″, a spus Popescu.
El a adăugat că a prezentat la Consiliu proiectele în domeniul nuclear civil avute în vedere de România (retehnologizarea unității 1, finalizarea unităților 3 și 4 de la Cernavodă, implementarea tehnologiei inovative a reactoarelor modulare de mici dimensiuni), energia nucleară reprezentând o opțiune strategică pentru România.
″Susțin în continuare includerea energiei nucleare în politicile energetice ale UE vizând decarbonizarea și recunoașterea contribuției importante a acestei surse de energie, inclusiv din perspectiva producerii de hidrogen curat. În domeniul reactoarelor modulare de mici dimensiuni, am apreciat pozitiv cooperarea cu NuScale pentru proiectul de la Doicești, subliniind progresele realizate de România în acest domeniu de ultimă generație și necesitatea unei abordării coordonate și armonizate la nivelul UE pentru toate tehnologiile″, a conchis ministrul român.
În octombrie anul trecut, Austria a solicitat CJUE anularea Regulamentului delegat (UE) 2022/1214 al Comisiei din 9 martie 2022.
Anterior, austriecii ceruseră, într-un alt proces, anularea deciziei Comisiei Europene de aprobare a ajutorului de stat acordat de Ungaria proiectului construirii a două noi reactoare pe amplasamentul centralei nucleare de la Paks, însă au pierdut procesul în noiembrie 2022.
Motivele de anulare invocate de Austria în legătură cu declararea energiei nucleare ca durabilă din punct de vedere al mediului:
″Primul motiv, întemeiat pe faptul că, la adoptarea regulamentului atacat, Comisia a încălcat principiile și procedurile care rezultă din Regulamentul (UE) 2020/852 și din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare. Evaluarea impactului și consultarea publică au fost omise în mod neîntemeiat. Grupurile de experți ale statelor membre și platforma au fost insuficient implicate. De asemenea, lipsește evaluarea coerenței regulamentului atacat, prevăzută la articolul 6 alineatul (4) din Legea europeană a climei, cu obiectivele acestei legi.
Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că regulamentul atacat încalcă articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852. Acest articol se aplică a priori numai activităților de tranziție cu emisii ridicate de dioxid de carbon și nu cuprinde, așadar, energia nucleară, care are un nivel scăzut de emisii de dioxid de carbon. În orice caz, energia nucleară nu îndeplinește cerințele specifice de la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852. Cel puțin în această privință, regulamentul atacat este afectat de un viciu de evaluare și de un viciu de motivare. În această măsură, acesta ar încălca și articolul 19 alineatul (1) literele (f) și (g) din Regulamentul (UE) 2020/852 și principiul precauției din dreptului primar.
Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că, prin calificarea energiei nucleare ca durabilă din punctul de vedere al mediului s-ar încălca principiul DNSH consacrat la articolul 17 și la articolul 19 alineatul (1) literele (f) și (g) din Regulamentul (UE) 2020/852, precum și principiul precauției din dreptul primar. Comisia nu s-ar adecva nivelului de protecție impus de Regulamentul (UE) 2020/852 și cerințelor de probă. Aceasta evaluează greșit riscurile unei prejudicieri semnificative a mai multe dintre obiectivele de mediu protejate, din cauza accidentelor la reactoare și a deșeurilor radioactive de activitate înaltă. De asemenea, nu este exclus suficient prejudiciul semnificativ pentru obiectivul de mediu privind adaptarea la schimbările climatice. În plus, este încălcată cerința unei analize a ciclului de viață. Cel puțin în privința aspectelor precizate, regulamentul atacat este afectat de vicii de evaluare și de motivare.
Al patrulea motiv, întemeiat pe faptul că criteriile tehnice de examinare stabilite în regulamentul atacat nu sunt apte să excludă prejudiciile considerabile pentru obiectivele de mediu. Criteriile tehnice de examinare încalcă principiul DNSH consacrat la articolul 17 și la articolul 19 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul (UE) 2020/852, precum și principiul precauției din dreptul primar. Și în această măsură, nivelul de protecție și cerințele de probă sunt evaluate eronat, nu doar în raport cu accidentele grave la reactoare și cu deșeurile radioactive de activitate înaltă, ci și cu regimul de funcționare normal. Nu este exclus suficient prejudiciul semnificativ pentru obiectivul de mediu privind adaptarea la schimbările climatice. Criteriile tehnice de examinare din anexa II la regulamentul atacat sunt mai laxe în raport cu cele din anexa I, fără a exista o justificare în acest sens. Cu referire la criteriile tehnice de examinare, regulamentul atacat este afectat cel puțin de vicii de evaluare și de motivare.
Al cincilea motiv, întemeiat pe faptul că regulamentul atacat încalcă articolul 11 și articolul 19 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul (UE) 2020/852 și principiul precauției, în măsura în care energia nucleară este considerată o contribuție substanțială la adaptarea la schimbările climatice.
Al șaselea motiv, întemeiat pe faptul că regulamentul atacat încalcă articolul 19 alineatul (1) litera (k) din Regulamentul (UE) 2020/852. Criteriile tehnice de examinare nu s-ar adecva imperativului unor aplicări și evaluări mai simple.
Al șaptelea motiv, întemeiat pe faptul că regulamentul atacat încalcă finalitatea Regulamentului (UE) 2020/852 și imperativul de menținere a eficienței sale practice, din cauza fragmentării pieței ca o consecință a calificării energiei nucleare ca durabilă din punctul de vedere al mediului.
Al optulea motiv, întemeiat pe faptul că interpretarea Regulamentului (UE) 2020/852, pe care se întemeiază regulamentul atacat, potrivit căreia legiuitorul nu ar fi rezolvat această problemă și ar fi lăsat-o în sarcina Comisiei, încalcă rezerva de la articolul 290 TFUE privind caracterul esențial. Această rezervă impune ca legiuitorul Uniunii însuși să hotărască dacă include sau nu energia nucleară în taxonomie. Legiuitorul Uniunii s-a conformat rezervei și nu a calificat energia nucleară ca durabilă din punctul de vedere al mediului″.
