Consumul de energie electrică la nivelul României ar putea crește cu 20% până în 2030, cea mai mare majorare fiind în gospodării, arată unul din scenariile proiectate în Strategia Energetică a României 2016-2030, a declarat marți Radu Dudău, coordonatorul proiectului, în cadrul conferinței ”INDUSTRIA ENERGETICĂ, DE LA STRATEGIA NAȚIONALĂ LA INVESTIȚIILE COMPANIILOR”, organizată de agenția de presă News.ro.
”Vedem o creștere destul de clară pe segmentul de consum energie electrică. Până în 2030 (...) o creștere de aproape 20% a consumului de energie electrică. Veți vedea o creștere și în sectorul industrial. Cea mai mare creștere este pe segmentul casnic, gospodării, pentru că vedem o electrificare a consumului de energie în gospodării, servicii și agricultură - relativ constant. Și o creștere notabilă, dar nu spectaculoasă, în domeniul transporturilor”, a spus Dudău.
Acesta spune că strategia prezintă cinci obiective strategice: securitate energetică, energie curată, piețe ale energiei competitive, modernizarea sistemului de guvernanță energetică și reducerea sărăciei energetice și protecția consumatorului vulnerabil.
Problema sărăciei energetice în România este una acută, arată analiza autorităților.
”Problema noastră specifică este această componentă de sărăcie energetică, faptul că o parte importantă a cetățenilor României au greutăți în a-și plăti facturile la energie și chiar în a avea acces la energie în mod civilizat”, a menționat Dudău.
De asemenea, în strategie este luat în calcul și parcul de generare de energie electrică.
”Cum stăm în realitate cu capacitățile de producție de energie electrică în România? Vedem către 2030 o scădere de la un pic peste 18.000 MW undeva la 16.000 MW (putere instalată, n.r.)”, precizează Dudău.
CITEȘTE ȘI Lulache, Nuclearelectrica: Piața de energie și legislația specifică industriei rămân marele motiv de îngrijorare În context, o problemă crucială pe care trebuie să o rezolve Strategia energetică este asigurarea înlocuirii parcului de capacități de producție energie electrice, în special în zona de cărbune și de gaze naturale.
Termocentralele care folosesc combustibili fosili trebuie să achiziționeze certificate de emisii, al căror preț este în creștere.
”În timp, povara acestor certificate asupra capacităților pe bază de cărbune și de gaz natural, dacă nu sunt extrem de eficiente și de ecologice, va apăsa tot mai mult”, a punctat Dudău.
La rândul său, prezent la eveniment, secretarul de stat din Ministerul Energiei, Corina Popescu, a declarat că Strategia energetică prezintă mai multe scenarii din perspectiva consumatorilor.
”Ne dorim ca această Strategie să tragă niște semnale investiționale. Al doilea obiectiv: analizăm și am analizat și suportabilitatea din perspectiva consumatorului final. Nu facem o strategie pentru sector, nu îmi doresc să mai aud reproșuri (privind investiții inutile, n.r.). Ne dorim ca investițiile care se vor face să aibă cumva un suport”, a spus Popescu.
Documentul final al Strategiei Energetice a României 2016-2030, principalul proiect asumat de către actualul ministru al Energiei, Victor Grigorescu, urmează să fie pus în dezbatere în perioada următoare.
În document vor fi avute în vedere, între altele, proiectul reactoarelor nucleare 3 și 4 ale centralei din Cernavodă, hidrocentrala de acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, precum și o termocentrală nouă la Rovinari și noi capacități de interconectare și interconexiune, proiecte care împreună necesită investiții de aproape 10 miliarde de euro.
