Acționarii Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, controlat de Ministerul Energiei, vor lua în discuție luna viitoare aprobarea semnării de către companie a unui memorandum cu grupul austriac de profil Verbund pentru dezvoltarea în comun a unui proiect de producție, transport fluvial pe Dunăre și vânzare în întreaga Europă riverană de hidrogen "verde", fabricat cu ajutorul instalațiilor de generare de energie din surse regenerabile.
Proiectul este intitulat "Green Hydrogen @Blue Danube", iar intenția de participare a României la acesta a fost anunțată încă din ultima parte a anului trecut.
Hidrogenul ar urma să fie obținut prin electroliza apei, cu ajutorul energiei electrice obținute din surse regenerabile, respectiv hidro și eoliene. Hidrogenul rezultat este înglobat într-un ulei mineral (LOHC) cu caracteristici asemănătoare combustibililor fosili, din care prin hidrogenare rezultă ulterior substanța H18-DBT, transportabilă cu nave specializate pe Dunăre în toate statele participante la proiect, respectiv Austria, Bulgaria, Cehia, Germania, Ungaria, România, Slovenia, Slovacia, Bosnia, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina.
Proiectul "Green Hydrogen @Blue Danube" implică construirea de infrastructuri specializate în toate porturile de destinație, pentru reconversia H18-DBT în hidrogen gazos, care să fie după aceea folosit drept carburant pentru mașini (inclusiv flote de transport în comun) și avioane, precum și ca materie primă în rafinării, combinate chimice, precum și în industrii "energofage".
"Hidroelectrica dorește implicarea sa în lanțul valoric al producerii hidrogenului verde cu prioriatate în etapa 1 – producția de hidrogen verde și hidrogenerea LOHC. Însă, în paralel, dorește să exploreze și zona de desfacere a hidrogenului, căutând clienți industriali locali, dornici de achiziția de hidrogen", se arată într-un document al companiei.
Nu există deocamdată o estimare a necesarului de finanțare al investiției, acesta urmând să fie stabilit în urma efectuării unui studiu de fezabilitate, însă mai multe state membre UE s-au arătat deja dispuse să contribuie la acoperirea deficitului de finanțare care va rezulta din viitorul plan de afaceri.
