Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, vrea să reia vechiul proiect al hidrocentralei cu funcție de pompaj de la Islaz de pe sectorul Izbiceni-Dunăre al Oltului, inițiat prima dată în anul 2004, dar nedemarat de atunci încolo, întrucât până de curând calculele cost-beneficiu indicau că investiția nu ar fi rentabilă.
Este vorba de o amenajare hidroenergetică cu grad mare de complexitate, cu baraj, care ar putea asigura și apă de irigații pentru agricultură, precum și protecție față de inundații.
″În perioada 2012-2020, contextul economico-social era nefavorabil realizării acestui proiect de investiții, motivat de prețurile la energie electrică încă scăzute, stagnarea investițiilor și, ulterior, manifestarea perioadei de pandemie, cu afectarea cererii pieței de energie electrică. Astfel, indicatorii tehnico-economici rezultați prin utilizarea datelor de intrare din acea perioadă conducea la imposibilitatea atingerii pragului de rentabilitate în cazul în care proiectul de investiții s-ar fi realizat. (...) Analizele (recente – n.r.) cost-beneficiu pentru lucrările necesare (...) au fost realizate având în vedere trendul actual crescător al prețului de valorificare a energiei electrice, motiv pentru care s-a considerat un tarif de vânzare a energiei electrice de 1.000 lei/MWh, cu o creștere de 1% pe an, pentru o perioadă de analiză de 35 de ani (5 ani execuție lucrări + 30 ani exploatare), situație susținută fără echivoc de prețurile reale, actuale, din piața de energie (...)″, se arată într-un document al Hidroelectrica.
Pe de altă parte, potrivit sursei citate, din cauza inflației galopante, valoarea totală a investiției este estimată în prezent la 2,21 miliarde lei plus TVA, față de 1,41 miliarde lei plus TVA anterior. Hidrocentrala ar urma să aibă o putere instalată de aproape 29 MW.
Implementarea proiectului ar duce și la ″realizarea unui profit din valorificarea energiei electrice din stocul pompat, datorită diferenței de preț dintre energia consumată pentru pompaj și energia produsă prin turbinare ulterioară″, Hidroelectrica estimând un consum de energie pentru pompaj de 375 GWh pe an și o producție anuală de electricitate din stocul pompat de 275 GWh pe an. Astfel, hidrocentrala ar putea asigura servicii de sistem pentru sistemul energetic național (SEN), acoperind golurile de sarcină.
Producția de energie electrică, la funcționare în regim normal, a hidrocentralei de la Islaz este estimată la 130 GWh pe an.
