Acordul dintre Guvernele României și Statelor Unite privind cooperarea la proiectele de extindere și retehnologizare a centralei nucleare Cernavodă, semnat în decembrie anul trecut, prevede că entități din SUA ar trebui să fie selectate pentru pozițiile de contractor pentru inginerie, procurare și construcții (IPC) și companie principală de inginerie la proiectele menționate, urmând să colaboreze cu furnizorul canadian al tehnologiei nucleare Candu 6, iar autoritățile de la București vor încerca să convingă Comisia Europeană ca anumite contracte necesare retehnologizării reactorului 1 și construirii unităților 3 și 4 de la Cernavodă să fie exceptate de la reglementările UE privind achizițiile publice.
"Părțile sunt de acord că entități din SUA ar trebui să fie selectate Contractor IPC și respectiv Companie Principală de Inginerie, dată fiind importanța strategică a relațiilor bilaterale, obiectivele comune guvernamentale asumate prin acest Acord și dorința de a maximiza contribuția eficientă și efectivă a expertizei americane în domeniul tehnic, de reglementare, siguranță și securitate. Entitățile din SUA implicate în proiecte în calitate de Contractor IPC și Companie Principală de Inginerie și toate sau unele din instituțiile financiare implicate în finanțarea proiectelor vor fi supuse confirmării de către România la o dată ulterioară", se arată în textul Acordului.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Recunoscând că expertiza în domeniile tehnic, de reglementare, securitate și siguranță nucleară și alte avantaje pe care acest Acord le furnizează Programului (de extindere și retehnologizare a centralei Cernavodă – n.r.) și României, și faptul că proiectele vor contribui substanțial la securitatea, diversitatea, siguranța în exploatare și stabilitatea energetică, și la obiectivele de mediu ale României, precum și la consolidarea securității naționale a României și obligațiilor și activităților ce îi revin ca membru al NATO, România va căuta să obțină aprobarea Comisiei Europene și a autorităților competente din România, după caz, ca achizițiile anumitor lucrări, servicii și echipamente pentru proiecte să fie exceptate de la reglementările aplicabile din România sau din Uniunea Europeană în domeniul achizițiilor publice, în conformitate cu exceptările permise de respectivele legislații", se menționează în documentul citat.
Părțile au mai convenit că expertiza SUA în domeniile tehnic, de reglementare, securitate și siguranță oferită prin Acord va fi "foarte eficientă" dacă contractorul IPC și compania principală de inginerie vor fi entități din SUA, funcționând conform regimului de reglementare din Statele Unite, în colaborare cu furnizorul de tehnologie nucleară canadian deja existent și care va fi menținut din motive tehnice, pe baza unor înțelegeri scrise separate încheiate între aceste entități din SUA și furnizorul de tehnologie nucleară.
"Statele Unite își exprimă interesul ferm în facilitarea utilizării EXIM Bank, US International Development Finance Corporation și a altor instituții finanțatoare aplicabile și disponibile din SUA care să sprijine finanțarea globală a proiectelor, sub rezerva politicilor, procedurilor, reglementărilor și independenței decizionale a acestor instituții, inclusiv, în mod particular, evaluările independente de tip due dilligence, juridic, tehnic, financiar, de mediu, social și de securitate nucleară a fiecărui proiect din cadrul Programului. Părțile recunosc faptul că o astfel de evaluare de tip due dilligence poate include și revizuirea de către aceste instituții a structurii, graficului sau altor aspecte ale unui proiect, independent de orice hotărâre sau orice alt aport din partea Guvernului Statelor Unite pe baza acestui Acord. O astfel de finanțare va fi condiționată de termenele, structura finanțării, documentația proiectului și cerințele și condițiile de creditare ale acestor instituții finanțatoare din SUA și probate prin documentațiile de finanțare uzuale pentru astfel de instituții, implicând părțile relevante ale proiectului și incluzând România", scrie în textul Acordului.
Prin document s-a mai convenit că, sub rezerva necesităților tehnice și de finanțare ale proiectelor, "părțile vor încuraja și promova contribuția locală românească la proiecte".
După cum a relatat Profit.ro, Comisia Europeană, care a avizat în toamna anului trecut proiectul de Acord România-SUA, a transmis Guvernului de la București că recomandarea sa este ca, în caz de conflict între dispozițiile Acordului și cele ale Tratatului european Euratom, acestea din urmă să prevaleze și că mai este de lămurit compatibilitatea cu normele UE a unor prevederi din înțelegerea cu americanii referitoare la achizițiile publice care vor fi efectuate pentru extinderea și retehnologizarea Cernavodă.
Este de presupus că nelămuririle Comisiei Europene cu privire la compatibilitatea Acordului nuclear România-SUA cu legislația europeană a achizițiilor publice se legau și de declarațiile publice ale oficialilor implicați în pregătirea acestuia, conform cărora s-a stabilit deja ce companie americană va coordona proiectele de extindere și retehnologizare a centralei nucleare Cernavodă și din ce alte țări vor proveni firmele care vor contribui la implementarea acestora.
De asemenea, este posibil ca și promisa implicare ca finanțator, cu miliarde de dolari, a Ex-Im Bank US, instituție de stat a SUA ce are ca scop sprijinirea expansiunii în străinătate a companiilor americane, să fi ridicat semne de întrebare la Bruxelles cu privire la șansele reale pe care firmele din UE le-ar avea în a-și adjudeca contracte la Cernavodă și la transparența și echitabilitatea în general a procedurilor de achiziție publică care vor fi organizate în aplicarea Acordului nuclear cu SUA.
Astfel, fostul ambasador SUA la București Adrian Zuckerman a declarat anul trecut, cu ocazia parafării proiectului de acord, că extinderea și retehnologizarea Cernavodă va fi coordonată de către compania americană Aecom, un gigant multinațional al infrastructurii, ingineriei, proiectării și construcțiilor cu o istorie de peste 100 de ani, 86.000 de angajați în întreaga lume, venituri anuale de mai mult de 20 de miliarde de dolari și experiență de peste 60 de ani în energetica nucleară, contribuind la construirea a aproape 50 de centrale de profil.
În plus, conform Ex-Im Bank US, celor de la Aecom li s-ar putea alătura în coordonarea extinderii și retehnologizării Cernavodă firma americană de consultanță, proiectare, inginerie și management de proiect în energie Sargent & Lundy. Aceasta va asista Nuclearelectrica, operatorul român de stat al centralei, și la identificarea unor potențiale amplasamente pentru instalarea de reactoare modulare mici, proiect finanțat printr-un grant nerambursabil acordat de statul american.
Atât ambasadorul, cât și ministrul Energiei, Virgil Popescu, au mai spus atunci că proiectele Cernavodă vor fi implementate de un consorțiu de firme din SUA, România, Canada și Franța. De altfel, tot în toamna anului 2020, Guvernul României și cel al Franței au semnat o declarație de intenție privind cooperarea dintre cele două țări în domeniul nuclear civil, care vizează construcția reactoarelor 3 și 4 și retehnologizarea reactorului 1 al centralei nucleare Cernavodă, iar Nuclearelectrica a încheiat un acord în același scop cu "omoloaga" sa franceză Orano, fosta Areva.
"Este un pas mare care l-am făcut spre adoptarea, spre ratificarea acestui acord și spre întărirea parteneriatului strategic între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite. A fost semnat la București în decembrie, a fost semnat, de asemenea, un memorandum între Guvernul României și Banca de Export-Import a SUA pentru o linie de finanțare de 7 miliarde de dolari pentru proiecte în energie, în domeniul nuclear și în domeniul gazelor naturale. Este un acord istoric, care sunt convins că va fi ratificat în scurt timp și de colegii din Senat și îl vom putea pune în practică în așa fel încât să putem începe investițiile la Cernavodă, unitățile 3 și 4, și retehnologizarea unității 1", a declarat acum ministrul Energiei, în Parlament, la adoptarea de către Camera Deputaților a Legii de ratificare a acordului România-SUA.
În vara anului 2020, AGA de la Nuclearelectrica, dominată de Ministerul Energiei, a decis ruperea înțelegerii cu gigantul chinez de stat China General Nuclear Power privind construirea și operarea în comun a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.
