Producătorul de aluminiu Alro Slatina, cel mai mare consumator industrial de energie electrică din România, a câștigat definitiv, la Înalta Curte de Casație și Justiție, procesul în care Hidroelectrica, cel mai mare producător de electricitate din țară, îi cerea daune de peste 60 milioane lei plus dobânzi pentru că i-ar fi vândut curent electric la prețuri sub costuri în anul 2011, proces intentat de Hidroelectrica ca urmare a unei măsuri obligatorii dispuse de Curtea de Conturi în urma unui control efectuat la puțin timp înainte de intrarea în insolvență a companiei, în 2012.
Acțiunea în instanță a fost inițiată de Hidroelectrica în 2015, la Tribunalul București, care a respins pretențiile producătorului de energie hidro în vara anului 2016. Alro a câștigat și apelul în proces, în 2017, iar acum, ÎCCJ a respins recursul Hidroelectrica, decizia fiind definitivă. Producătorul de energie este controlat de statul român prin ministerul de resort, cu 80% din capital, restul acțiunilor fiind în posesia Fondului Proprietatea.
"Prejudiciul în sumă totală de 60.347.845 lei solicitat prin prezenta acțiune reprezintă contravaloarea diferenței dintre costul de producție al energiei electrice si prețul la care a fost vândută energia electrică de către Hidroelectrica, pentru perioada martie 2011- decembrie 2011, perioada vizată de Controlul Curții de Conturi", arăta reclamanta, potrivit documentelor de la dosar, fapt care, potrivit Curții de Conturi, ar fi încălcat mai multe prevederi din Legea energiei în vigoare la acea dată, precum și Legea contabilității, un ordin ANRE și procedura de tranzacționare pe OPCOM.
Sursa citată arată că este vorba de vânzarea unei cantități de energie de peste 1,5 milioane MWh, în perioada martie-decembrie 2011.
În replică, cei de la Alro au argumentat în instanță că contractul conținea manifestarea de voință liber exprimată a părților, că au acceptat "în repetate rânduri" să achite în avans energia electrică contractată pentru a veni în ajutorul Hidroelectrica, că pe parcursul contractului prețul de vânzare a avut o evoluție crescătoare, astfel încât să se permită Hidroelectrica să-și acopere integral costurile de producție și să facă profit și că, de fapt, prețul plătit de Alro a fost peste costul de producție, fiind mai mare decât tariful reglementat de ANRE.
"Contractul conține manifestarea de voință liber exprimată a părților, iar legea nu cere/impune ca părțile să facă profit. Practic, o parte nu poate fi obligată să modifice înțelegerea doar pentru că cealaltă parte nu își optimizează costurile de producție sau are un management defectuos", au susținut avocații Alro, companie care este parte a grupului Vimetco, înregistrat în Olanda și controlat de miliardarul rus Vitali Matchitski.
Prima instanță a respins acțiunea Hidroelectrica cu argumentul, printre altele, că, "deși (reclamanta – n.r.) invocă încercarea de negociere a prețului, nu sunt demonstrate nici demersuri ferme , concrete în acest sens, pe de altă parte, iar rezultatul defavorabil al negocierilor nu poate fi imputat pârâtei, din calitatea de cumpărător, neexistând vreun temei pentru care aceasta ar avea obligația de a supraveghea ca prețul plătit să acopere costurile vânzătorului, în condițiile în care aceste elemente de cost nici nu sunt cunoscute cocontractantului (fiind informații , de regulă interne, privind activitatea de producție a furnizorului)".
Cea de apel și-a susținut decizia arătând și că "este neîntemeiată susținerea apelantei reclamante conform căreia intimata - pârâta nu a manifestat o preocupare serioasă - și chiar a refuzat - în a stabili un mecanism contractual care să asigure un preț contractual care să acopere costurile de producție ale reclamantei, fără a mai discuta și despre necesitatea obținerii unui profit din derularea contractului".
Pe de altă parte, potrivit Raportul din 2012 privind cauzele insolvenței Hidroelectrica, întocmit de administratorul judiciar Euro Insol, "în cazul (contractului Hidroelectrica cu – n.r.) Alro SA, diferența dintre valoarea prețului mediu anual al Pieței Zilei Următoare (PZU) și valoarea contractuala a prețului energiei livrate a generat în perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 1.450.126.417 lei".
Ca și în prezent, și atunci, Alro se număra printre cei mai importanți clienți ai Hidroelectrica.
"Ponderea energiei livrate Alro este de aproximativ 27% din totalul energiei livrate în baza contractelor bilaterale, energie care, asa cum am arătat, este vândută la un preț sub costul mediu de producție al Hidroelectrica. (...) Mai mult decât atât, au existat situații în care formulele de calcul al prețului au permis ajungerea la valori fără nicio legătură cu costurile producerii respectivelor cantități de energie, costuri suportate de Hidroelectrica. Astfel, în cazul Alro SA, formula de calcul al prețului are la bază indicii “LME 3 months seller”, reprezentând media aritmetică a cotațiilor aluminiului la Bursa de Metale din Londra (London Metal Exchange), calculate prin adunarea cotațiilor în fiecare zi în care se fac tranzacții la LME și împărțită la numărul de zile în care se publică aceste cotații în luna respectivă. Având în vedere că în ultima perioada cotatiile pe piața aluminiului au scăzut, piața ramanand afectata de capacitățile de producție în exces din care aproape un sfert se produce în condiții ineficiente cu prețuri de producție foarte ridicate, practic, aplicarea formulei de preț sus menționate a condus la vânzarea energiei către Alro la un preț mediu pe lunile ianuarie-iunie 2012 de doar 114,6 leiMWh, sub costul mediu de producție al Hidroelectrica pentru aceeași perioadă, care a fost de 126,06 lei/MWh", se afirma în raportul din 2012.
Hidroelectrica a terminat anul trecut cu un profit net record, de 1,55 miliarde lei, în creștere cu aproape 14% față de 2017. Cifra de afaceri a companiei s-a majorat cu 30,7% , la 4,25 miliarde lei, iar profitul operațional EBITDA cu 35%, la 3,05 miliarde lei. În schimb, în cazul Alro, profitul net a scăzut anul trecut cu 36%, la 241,44 milioane lei, în condițiile în care vânzările din contracte cu clienții s-au ridicat la 2,98 miliarde lei, în creștere cu 9,56%, față de cele de 2,72 miliarde lei din exercițiul financiar anterior, iar costurile bunurilor vândute au crescut cu 13,23%, la 2,31 miliarde lei, de la 2,04 miliarde lei.
