Contribuțiile pentru utilizarea resurselor de apă datorate de către producătorii de energie Administrației Naționale Apele Române (ANAR) din coordonarea Ministerului Mediului, pentru recuperarea costurilor managementului apei, cresc masiv, cu procente exprimate prin două cifre, a decis Guvernul în ședința de miercurea trecută, prin ordonanță de urgență.
În cazul centralelor de producție de energie pe gaze și cărbune, precum și al centralei nucleare Cernavodă, care folosesc apă pentru răcire, contribuția se majorează cu 68%, de la 24 lei/1.000 metri cubi (mc) la 40,31 lei/1.000 mc.
În cazul energiei hidro, sector în care numărul 1 este compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de electricitate din România, noul act normativ face diferența între hidrocentralele unde au fost instalate echipamente de măsură a cantităților de apă utilizate și cele fără astfel de dispozitive.
Astfel, la hidrocentralele cu echipamente de măsură, contribuția crește cu aproape 41%, de la 1,10 la 1,55 lei/1.000 mc, iar la celelalte este stabilită o contribuție de 37 lei/MWh de energie produs. Inițial, se avea în vedere o cotă de 33 lei lei/MWh.
După cum a relatat Profit.ro, potrivit acționarului minoritar Fondul Proprietatea, asta ar fi însemnat o creștere cu circa 57% pentru Hidroelectrica, având în vedere că, în anii anteriori, compania a plătit în medie o taxă echivalentă cu aproximativ 21 lei/MWh. Cota de 33 lei/MWh fusese propusă inițial în Parlament de către miniștrii Energiei și Mediului, în urmă cu 2 ani, însă amendamentul lor nu a fost adoptat.
Pentru operatorii de hidrocentrale, cresc și contribuțiile pentru potențialul asigurat în scop hidroenergetic prin barajele lacurilor de acumulare din administrarea ANAR, cu 68%, de la 230,07 la 386,31 lei/(metri cădere/lună) X ore funcționare pentru căderea medie asigurată la hidrocentrale cu puterea instalată mai mică de 4 MW, de la 293,99 la 493,65 lei în cazul celor între 4 și 8 MW și de la 370,67 la 622,41 lei pentru cele de peste 8 MW.
Anul trecut, Hidroelectrica a plătit în total către ANAR aproape 451 milioane lei pe apa uzinată, iar în T1 2023 – 163,6 milioane lei. Bugetul pe 2023 al Administrației aprobat de Guvern prevede ″venituri din prestări de servicii″ (adică din contribuții de la utilizatorii de apă) de circa 1,1 miliarde lei și un deficit de peste 117 milioane lei.
Mai mult, OUG-ul adoptat miercurea trecută de Executiv introduce o taxă nouă pentru finanțarea ANAR, intitulată ″contribuția aferentă cheltuielilor generale de administrare, întreținere și dezvoltare, pentru gestionarea durabilă a infrastructurii Sistemului Național de Gospodărire a Apelor, în cotă fixă, aplicabilă tuturor utilizatorilor resurselor de apă pe categorii de resurse și utilizatori″:
″(…) neaplicarea proiectului de actualizare a sistemului de contribuții generează un deficit de finanțare de 293 milioane lei, deficit care poate să genereze prejudicii grave, perturbând activitatea instituției. În plus, din analiza salariului de bază raportat la numărul de persoane remunerate la nivelul Administrației Naționale „Apele Române” la luna octombrie 2022, salariul mediu brut a fost de 5.750 lei, mai mic cu peste 11% față de salariul mediu brut comunicat de INS.
(…) se impune implementarea de urgență a restructurării sistemului de contribuții aferent mecanismului economic al apelor, pentru buna funcționare și în siguranță a lucrărilor hidrotehnice, coroborat cu necesitatea principiului recuperării integrale a costurilor, dispus de Directiva Cadru Apă 2000/60/CE, în condițiile în care necesarul de finanțare al instituției este recuperat în proporție de aproximativ 50%. Astfel, se reglementează contribuția fixă aferentă utilizării resursei de apă, aplicabilă tuturor utilizatorilor de apă pe categorii de resurse și utilizatori pentru recuperarea cheltuielilor de administrare.
Este necesară introducerea cu celeritate a acestei contribuții fixe aferente cheltuielilor de administrare, în cotă fixă de administrare, la nivel de abonament utilizare/exploatare, dimensionată corespunzător, astfel încât fiecare nivel consolidat să reflecte costurile fixe aferente cheltuielilor de administrare în domeniul gospodăririi apelor. Analiza costurilor de administrare arată un nivel ridicat și constant (în procent mediu de aproximativ 20%), indiferent de activitățile de gospodărire a apelor realizate, distribuit în raport cu nivelul mediu autorizat de consum″, se explică în nota de fundamentare.
Acolo se mai afirmă că, întrucât contribuțiile sunt purtătoare de TVA, majorarea lor va duce și la creșterea veniturilor la bugetul de stat, în medie cu circa 62 milioane lei în fiecare an al intervalului 2023 – 2027.
CITEȘTE ȘI Un ministru din Franța amenință că va introduce o „taxă” suplimentară pentru a forța producătorii să reducă prețurile″Actul normativ prevede (…) actualizarea contribuțiilor de gospodărire a apelor percepute de ANAR, contribuții care nu au mai fost actualizate din anul 2010. Reglementarea era necesară pentru asigurarea administrării în bune condiții și exploatarea optimă a bunurilor aparținând domeniului public al statului, atât din prisma pârghiilor și instrumentelor normative, cât și a asigurării unui nivel corespunzător al veniturilor proprii alocate exclusiv administrării infrastructurii de gospodărire a apelor și funcționării instituției″, a anunțat Guvernul după ședință.
Producătorii de energie se plâng de ani buni că și actualul nivel al contribuțiilor, stabilit în 2010, este exagerat. Atunci, de exemplu, contribuțiile pentru hidrocentrale au crescut de peste 4 ori, de la 0,26 la 1,1 lei/mia de metri cubi de apă. Contribuțiile ca atare au fost impuse prin OUG nr. 107/2002, care a preluat în legislația națională Directiva europeană nr. 60/2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei. În 2019, Ministerul Mediului intenționa să majoreze cu 23% această taxă, însă în cele din urmă s-a renunțat la idee.
În 2017, în urma unei investigații, Consiliul Concurenței a sintetizat plângerile și solicitările producătorilor de energie față de contribuțiile specifice de gospodărire a resurselor de apă încasate de ANAR.
"Majorarea bruscă și semnificativă a contribuțiilor pentru apa uzinată la sfârșitul anului 2010, în mijlocul unei crize economice (care ar fi necesitat adoptarea de măsuri anticiclice, de reducere a sarcinilor publice), fără luarea în considerare a situației economice reale a utilizatorilor de apă deja grevați de alte sarcini legale (cedarea unei părți importante a producției la un preț reglementat), a fost una dintre cauzele ce au pus în dificultate funcționarea producătorilor de energie electrică și implicit desfășurarea normală a vieții economice în România în perioada 2011-2016", a concluzionat atunci Consiliul Concurenței.
