Proiectul de la Constanța prevede o putere instalată electrică de 52 MW și una termică de 45 MW, iar cel de la Arad – 30 MW putere electrică și 70 MW putere termică.
″Pentru contractele/deciziile/ordinele de finanțare din domeniul cogenerării de înaltă eficiență pentru care s-a aprobat continuarea implementării prin memorandumurile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2025 (...), în cazul în care Comisia Europeană diminuează fondurile asociate reformelor și/sau investițiilor, (...), fără eliminarea investiției, sumele aferente fondurilor europene diminuate se suportă din bugetul de stat, sub formă de finanțare publică națională, pentru îndeplinirea jaloanelor/țintelor aferente″, scrie în OUG.
Modificarea ″urmărește asigurarea continuității investițiilor din domeniul cogenerării de înaltă eficiență în situația diminuării fondurilor europene de către Comisia Europeană, prin posibilitatea acoperirii diferențelor din bugetul de stat″ și ″permite coordonatorilor de reforme să încheie acte adiționale pentru ajustarea finanțării și realocarea sumelor ca finanțare publică națională, precum și efectuarea, în anul 2025, a modificărilor bugetare necesare de către ordonatorii principali de credite″, explică Guvernul, în nota de fundamentare.
După cum a relatat Profit.ro, în urma renegocierii PNRR cu Comisia Europeană, granturile destinate proiectelor de cogenerare de la Constanța și Arad au fost diminuate în total cu 57,7 milioane euro.
Potrivit tabloului de bord PNRR publicat și actualizat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), proiectul constănțean consemnează un progres tehnic de 39% și unul financiar de 1,63%, iar cel arădean – de 69% și 48%.
″În cazul în care nu vor fi identificate soluții pentru asigurarea finanțării deficitului bugetar de 57.770.799,62 euro înregistrat la nivelul contractelor de finanțare din cadrul Investiției 3, ca urmare a procesului de renegociere a PNRR, respectiv prin intermediul economiilor identificate la nivelul PNRR sau din bugetul de stat, cele două contracte de finanțare prezintă un risc major de nefinalizare în termenul de implementare a PNRR și, implicit, un risc de neîndeplinire a Țintei 134, cu penalizarea asociată″, atrăgea atenția Ministerul Energiei în luna septembrie.

















