Cei mai vulnerabili dintre români vor putea folosi și online așa-numitele carduri de energie, prin intermediul cărora beneficiază anul acesta de ajutoare în valoare totală de 1.400 de lei pentru plata facturilor la electricitate, energie termică centralizată, gaze, butelie, lemne pentru foc, păcură, peleți și alte materiale de încălzire, a decis Guvernul.
Premierul Nicolae Ciucă a promis acest lucru din prima parte a lunii.
Astfel, beneficiarii de ajutor vor putea face plăți prin servicii de mandat poștal către furnizori prin 3 modalități: deplasarea la oficiul poștal, direct către poștaș sau transmiterea electronică a documentelor necesare plăților, potrivit unei ordonanțe de urgență adoptată de Guvern.
Documentele sunt cardul de energie valabil la data la care se efectuează plata prin servicii de mandat poștal, actul de identitate al beneficiarului de sprijin, documentele care atestă calitatea de beneficiar și documentele justificative prin care se face dovada datoriilor curente sau restante față de furnizorii de energie sau de asociațiile de proprietari.
″În cazul în care beneficiarul de sprijin optează pentru transmiterea electronică a documentelor prin interfața pusă la dispoziție de către Compania Națională „Poșta Română“ - S.A., acesta trebuie să acceseze și să se logheze pe baza seriei cardului de energie pentru a încărca în aplicație documentele (...). Aplicația informatică pusă la dispoziție de către către Compania Națională „Poșta Română“ - S.A. va transmite către adresa de poștă electronică a beneficiarului de sprijin un mesaj de confirmare a încărcării documentelor. Beneficiarul de sprijin trebuie să înregistreze în aplicația informatică o adresă de poștă electronică validă, prin intermediul căreia va receptiona, dupa caz, dovada serviciului de mandat poștal (...) sau motivele pentru care nu a fost acceptată plata prin mandat poștal″, stipulează ordonanța.
În nota de fundamentare, Executivul arată că, potrivit datelor INS, în anul 2021, circa 8 din 10 dintre gospodăriile din România (80,8%) aveau acces la rețeaua de internet de acasă, procentul de conectare fiind de 86,9% în mediul urban și de 73,1% în cel rural.
″Măsura propusă asigură în mod evident accesul nediferențiat și șanse egale pentru persoanele cu dizabilități, categorii de persoane vulnerabile care beneficiază de sprijin pentru cheltuielile cu energia, având în vedere că de foarte multe ori internetul este principala legătură a acestor persoane cu mediul extern. Datorită evoluției tehnologiilor care permit accesul persoanelor cu dizabilități la web, aceste persoane sunt în măsură să folosească sau să contribuie la internet în mod eficient și își pot rezolva unele probleme cu care se confruntă în viața cotidiană. De asemenea, ca și în cazul persoanelor cu dizabilități, măsura propusă reprezintă un ajutor efectiv pentru persoanele vârstnice, deoarece acestea află informațiile mult mai repede, prin accesarea acestora pe internet, fie pe calculator, tabletă ori telefon mobil, fără să fie nevoie să se deplaseze, mai ales în cazul persoanelor vârstnice cu capacitate limitată de deplasare″, se menționează în documentul citat.
De ajutor beneficiază: a) pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, cu vârsta egală sau mai mare de 60 de ani și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, precum și pensionarii cu pensie de invaliditate, indiferent de vârstă și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei; b) persoanele - copii și adulți - încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri proprii lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei; c) familiile beneficiare de alocație pentru susținerea familiei, în conformitate cu Legea nr. 277/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare; d) familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social, în condițiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare.
″Începând de mâine, peste 4 milioane de români vor primi acasă cardurile pentru energie cu ajutorul cărora își pot achita facturile pentru electricitate, gaz, energie termică. Din 20 februarie, vor începe plățile în două tranșe, a câte 700 de lei fiecare. Reușim astfel să îi sprijinim pe cei mai vulnerabili cetățeni să-și plătească facturile. Totodată, simplificăm mecanismul de acordarea a voucherelor. Prin Ordonanța aprobată astăzi de Guvern asigurăm implementarea sistemului de plăți electronice. Va fi o aplicație informatică simplă, care va presupune încărcarea în platformă a documentelor necesare plăților, respectiv cartea de identitate, cardul de energie și factura doveditoare a datoriei față de furnizorul de energie. În acest fel răspundem tuturor solicitărilor și oferim posibilități de efectuare a plății prin intermediul oficiilor poștale, prin apelare direct la poștaș și, după decizia luată astăzi, prin plăți electronice″, a declarat premierul Nicolae Ciucă.
După cum a relatat Profit.ro, acordarea primei tranșe a ajutorului în valoare totală de 1.400 de lei ar putea întârzia, din cauza blocajelor birocratice.
″Având în vedere că sprijinul acordat categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea prețului la energie este suportat parțial din fonduri externe nerambursabile, se impune prelucrarea cu acuratețe a informațiilor existente în bazele de date ale instituțiilor implicate, pentru asigurarea unor piste de audit adecvate și corelarea/confruntarea acestora cu situația reală din teritoriu/loc de consum/gospodărie. Urmare a simulărilor efectuate prin cooperarea instituțiilor implicate, s-a constatat că în foarte multe situații nu se pot identifica coabitanții pentru un loc de consum și este astfel necesar să se identifice persoanele în cauză în baza unor declarații pe propria răspundere date de către beneficiarul de sprijin. Problemele de identificare exactă a adresei beneficiarilor se datorează în principal inexistenței cartografierii exacte a rețelei de străzi, îndeosebi în mediul rural, unde sunt sate întregi în care străzile nu au nume. Și în mediul urban se pot găsi străzi fără nume, străzi cu același nume în același oraș″, a fost justificarea Guvernului.
