De ce a fost respinsă intrarea Rompetrol în insolvență

Tribunalul București a respins cererea Rompetrol de a intra în insolvență deoarece compania nu a depus o listă cu adresele creditorilor și cauza creanțelor, motivează judecătorii. Aceștia mai arată că Rompetrol a depus liste atât de incomplete ale creditorilor, încât nu s-a putut stabili nici măcar dacă este vorba despre persoane fizice sau juridice.

Magistrații Tribunalului București arată că Rompetrol s-a mulțumit să indice, în cazul unora dintre creditori, doar țara în care domiciliază sau își au sediul. “În cauză, judecătorul sindic reține că societatea debitoare nu a depus toate documentele (…), respectiv adresele tuturor creditorilor și nici cauza creanțelor. Astfel, pentru o parte din creditori nu au fost menționate în mod complet adresele, fiind trecut în listă doar statul în care aceștia domiciliază ori își au sediul. Pentru o parte din creditori nu se indică nicio adresă, iar pentru alți creditori, care nu au menționate adresele, nu se poate stabili dacă aceștia sunt persoane fizice sau juridice, rezultând, în mod evident, imposibilitatea aflării adreselor acestor persoane, de către administratorul judiciar, în cazul deschiderii procedurii”, explică magistrații, prin Sentința civilă nr. 5337.

Judecătorii mai arată și că Rompetrol nu a indicat care dintre creditori sunt angajați ai companiei și care nu: “În tabel este menționat un număr mare de persoane fizice și, întrucât nu este trecută cauza fiecărei creanțe la marea majoritate a creditorilor, nu se poate stabili dacă o parte dintre aceștia sunt salariați sau o parte au creanță de altă natură decât salarială, pentru a se stabili care dintre aceștia ar trebbui notificați și care nu, în condițiile în care salariații nu trebuie notificați individual”.

Magistrații explică faptul că, în această situație, nu ar fi putut notifica creditorii externi: “Obligația de a indica lista creditorilor în mod complet este justificată de asigurarea posibilității pe care legea o dă tuturor creditorilor, de a fi notificați de către administratorul judiciar, în mod individual, prin scrisoare recomandată, conform Codului de Procedură Civilă, necesitate care este cu atât mai evidentă pentru creditorii care își au sediul într-un alt stat decât cel în care se deschide procedura insolenței”.

Instanța a mai reținut și că avocații Rompetrol au refuzat să completeze aceste date, cu toate că instanța le-a pus în vedere acest lucru, desi nu era obligată: “Deși indicarea lipsurilor cererii nu este obligatorie, debitoarei, prezentă prin avocat, i s-au pus în vedere lipsurile listei creditorilor, însă aceasta a arătat faptul că nu este necesar să depună această listă în mod complet, ceea ce echivalează cu un refuz”.

Cum și-a motivat Rompetrol cererea de insolvență

Rompetrol și-a solicitat insolvența pe motiv că nu poate achita dobânzile și penalitățile de 744,5 milioane lei, aferente “creanței Libia”, care este de 58,5 milioane de dolari americani. Compania a mai arătat că nu și-a permis nici măcar să ceară suspendarea executării silite demarate de ANAF, pe motiv că ar fi trebuit să achite o cauțiune de aproape 190 de milioane de lei, pe care nu și-a permis-o.

Pe de altă parte, Rompetrol nu a atacat, până în prezent, decizia Tribunalului București prin care i s-a respins intrarea în insolvență.

Procesul paralel

ANAF a inițiat, în paralel, o acțiune în răspundere delictuală atât față de Rompetrol SA (controlată de compania KazMunayGaz, din Kazackhstan), cât și față de urmașii fostului acționar majoritar Dinu Patriciu. Ultimul termen al acestui process a avut loc pe 10 septembrie, dar a fost amânat deoarece una dintre fiicele lui Dinu Patriciu, care locuiește în Canada, nu a fost legal citată. Următorul termen a fost stabilit pentru data de 3 decembrie.

Ce este creanța Libia

România a concesionat, în anii ’80, un câmp petrolier în zona Murzuk din Libia, prin intermediul companiei de stat Rompetrol. Afacerea a fost “vândută”, după căderea regimului Ceaușescu, companiei spaniole Repsol, însă o parte din bani ar fi ajuns în buzunarele lui Dinu Patriciu, care a privatizat compania Rompetrol.