Administrația Națională "Apele Române" (ANAR) a omis să încaseze venituri în sumă totală de 95,8 milioane lei de la Hidroelectrica în perioada 2011-2014, neaplicând dobânzi și penalități pentru neplata la timp, de către producătorul de energie hidro, a contribuției specifice de gospodărire a apelor. Aceasta era datorată către ANAR pentru apa uzinată în hidrocentrale, se arată într-un document al Curții de Conturi.
"Neaplicarea conform normelor legale a contractelor tip abonament pentru utilizarea/exploatarea resurselor de apă a determinat neîncasarea unor venituri în sumă de 95.785.731 lei, din care 78.378.870 lei sunt venituri pentru care ANAR nu s-a înscris la masa credală a debitoarei SC Hidroelectrica SA", afirmă Curtea de Conturi.
Potrivit sursei citate, în perioada respectivă, ANAR a încheiat cu Hidroelectrica două contracte succesive de tip abonament, care aveau ca obiect utilizarea de către producătorul hidro a apelor de suprafață pentru producerea de energie electrică.
Primul abonament, care a fost în vigoare până la finalul anului 2013, prevedea calcularea numai a unor majorări de întârziere, prin aplicarea unui procent de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere la plata contribuției specifice de gospodărire a apelor, în condițiile în care abonamentul-cadru prevede perceperea atât a unor dobânzi (prin aplicarea unui procent de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere), cât și a unor penalități de întârziere (calculate diferențiat, în funcție de data efectuării plăților).
De asemenea, conform clauzelor abonamentului, majorările de întârziere urmau a fi calculate după 30 de zile de la termenul scadent, în condițiile în care abonamentul-cadru prevede perceperea acestora începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență, arată Curtea de Conturi.
În ceea ce privește al doilea abonament, în vigoare de la finalul anului 2013, Curtea de Conturi susține că, deși acesta conținea clauze, conforme cu legislația în vigoare, referitoare la situațiile de neachitare a facturilor în termenul de scadență, ANAR nu a uzat de aceste clauze și nu a perceput dobânzi și penalități de întârziere, deși au existat situații de plată cu întârziere față de scadență a facturilor emise beneficiarului Hidroelectrica.
În concluzie, potrivit Curții de Conturi, nerespectarea clauzelor prevederilor actelor normative la încheierea abonamentelor, dar și nerespectarea clauzelor abonamentului încheiat în decembrie 2013, au condus la neîncasarea unor venituri în sumă de 95.785.731 lei.
Conducerea ANAR a contestat măsura dispusă cu privire la urmărirea încasării veniturilor cuvenite, susținând că abonamentul-cadru este o aplicație a mecanismului economic de gospodărire a apelor, conceput în conformitate cu prevederile directivelor europene în materie, iar contribuțiile specifice de gospodărire a resurselor de apă nu trebuie înțelese conform cu prevederile Legii finanțelor publice, întrucât s-ar putea interpreta că România a aplicat eronat Directiva Cadru Apă 2060/60/CE în ceea ce privește principiul recuperării costurilor serviciilor de apă. Reglementările legale în domeniu nu prevăd obligația ANAR de a lua măsuri asiguratorii pentru situația de neachitare la termen a facturilor emise, iar clauzele contractuale nu pot fi modificate retroactiv, a susținut Administrația.
Curtea de Conturi a constatat însă că măsura dispusă se referă la repararea abaterilor privind încheierea și derularea unor contracte și nu afectează principiul recuperării costurilor serviciilor de apă.
"Dimpotrivă, conform prevederilor art. 80(2) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, „Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative și calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuții, plăți, bonificații și penalități ca parte a modului de finanțare a dezvoltării domeniului și de asigurare a funcționării Administrației Naționale «Apele Române».” Ca urmare, reglementările legale privind aplicarea penalităților sunt parte integrantă a mecanismului specific gospodăririi apelor, proiectat conform normelor europene", arată Curtea de Conturi.
Contribuțiile specifice de gospodărire a apelor, datorate către Administrația Națională "Apele Române", au fost impuse prin OUG nr. 107/2002, care a preluat în legislația națională Directiva europeană nr. 60/2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei. În 2010, guvernul Boc a majorat substanțial cuantumul contribuțiilor pentru apa uzinată de hidrocentrale. Astfel, pentru Hidroelectrica, aceste contribuții au fost majorate de peste 4 ori.
În 2013, Executivul a elaborat un proiect de HG care prevedea reducere cu 32% a acestor contribuții pentru hidrocentralele mari și eliminarea ei pentru cele mici, proiect de HD care însă nu a mai fost adoptat niciodată. În nota de fundamentare a respectivului proiect se arăta că menținerea contribuțiilor majorate derentabilizează un număr foarte mare de centrale hidroelectrice aflate în exploatare, cum ar fi centralele cu cădere mică de apă (Porțile de Fier II, centralele de pe râul Olt, Argeș aval, Bistrița aval).
La aceste centrale, numai costul cu apa uzinată atingea și chiar depășea 50% din costul de producție al unui MWh, se menționa în documentul citat. Guvernul estima că, în urma reducerii contribuției pentru hidrocentralele mari și a eliminării ei pentru cele mici, suma totală care urma să fie datorată în 2013 de către Hidroelectrica către Administrația Națională „Apele Române” urma să scadă cu aproape 65% (181,3 milioane lei), de la 280 la 98,7 milioane lei.
