Ministerul Energiei, prin care statul român controlează Complexul Energetic Oltenia, cu peste 78% din acțiuni, a absentat de la ultima extraordinară AGA a companiei, în care a fost supusă la vot constituirea Complexului ca parte civilă într-un dosar penal în care mai mulți foști directori ai CE Oltenia sunt cercetați pentru abuz în serviciu, cu un prejudiciu estimat la aproape jumătate de milion de lei. Totuși, AGA s-a ținut, iar propunerea a fost respinsă cu votul "împotrivă" al singurului acționar prezent, Fondul Proprietatea, care deține 21,5% din capitalul companiei de stat.
"Se respinge propunerea de constituire ca parte civilă cu suma de 493.226,47 lei constatată ca prejudiciu de cercetare penală în dosarul nr. 4054/P/2013 aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu", se arată într-o hotărâre a AGA CE Oltenia din 17 ianuarie 2017. Hotărârea a fost luată la a doua convocare a adunării, ședința având loc la sediul companiei din Târgu Jiu.
Parchetul a solicitat companiei să comunice dacă dorește să se constituie parte civilă în dosar și cu ce sumă printr-o adresă din noiembrie anul trecut. Potrivit procurorilor, prejudiciul ar fi fost cauzat în perioada 2009-2013.
Începerea urmăririi penale a fost decisă în 2014 după ce Corpul de Control al CE Oltenia constatase și reclamase la Parchet, cu un an în urmă, ”neconcordanțe între numărul de mese comandate pentru salariați și numărul de posturi efectiv prestate, precum și decontarea unor sume de bani cu titlu de cheltuieli de protocol în mod ilegal”.
Foști șefi de la CE Oltenia sunt acuzați că ar fi acceptat la plată facturi emise de Cazare Cantine Rovinari, susținând că acestea ar fi fost aferente unor servicii de furnizare de hrană rece pentru mineri și ar ar respecta prevederile contractuale stabilite în 2006, 2009, respectiv printr-un act adițional din 2012, deși ar fi știut că firma furnizase, în realitate, servicii de protocol pentru fosta Societate Națională a Lignitului Oltenia.
În acest fel, ar fi fost decontată ilegal, în perioada respectivă, suma de peste 493.000 de lei, reprezentând servicii de protocol, disimulate ca fiind mese pentru mineri, care nu făceau obiectul contractelor încheiate de Cazare Cantine Rovinari cu fosta SNLO.
Inițial, acuzația era de abuz în serviciu, încadrarea fiind ulterior schimbată de procurori în 2015 în abuz în serviciu în formă continuată. De asemenea, s-a dispus atunci extinderea urmăririi penale pentru complicitate la abuz în serviciu și fals în înscrisuri sub semnătură privată, precum și pentru instigare la această din urmă infracțiune.
Un dosar asemănător, cu prejudiciu estimat ca fiind mult mai mare, respectiv de 2,6 milioane lei, fusese întocmit anterior de procurori după ce același Corp de Control al CE Oltenia constatase că, în perioada ianuarie 2009-aprilie 2013, la exploatările miniere din subordinea fostei EMC Motru au fost decontate în plus circa 300.000 de porții de mâncare, beneficiară a decontărilor fiind aceeași firmă Cazare Cantine Motru. Dosarul a și fost trimis în judecată, însă anul trecut Tribunalul Dolj a decis să-l retrimită la Parchet, după ce a constatat neregularități în întocmirea acestuia.
Situația financiară a CE Oltenia s-a deteriorat accelerat în prima jumătate a anului trecut, compania terminând primul semestru din 2016 cu pierderi de 138,25 milioane lei, față de profitul net de 13,56 milioane din perioada similară a anului trecut. Mai mult, dacă la finalul lui 2015 CE Oltenia avea zero obligații restante la bugetele statului, în lunile martie și aprilie ale acestui an, Complexul a acumulat restanțe bugetare de aproape 60 milioane lei, din cauza faptului că a fost nevoit să cumpere certificatele de emisii de gaze cu efect de seră impuse de legislația europeană până la 30 aprilie, dar și a scăderii prețurilor pe piața engros de energie, care i-a redus veniturile.
Ulterior AGA CE Oltenia în care s-a respins constituirea companiei ca parte civilă în dosar, Guvernul Grindeanu a aprobat prin OUG modificarea Codului Penal, redefinind abuzul în serviciu, care nu va mai fi sancționat penal dacă prejudiciul este sub 200.000 lei, reducând de la șapte la trei ani de detenție nivelul maxim al pedepsei și eliminând sancțiunea cu interdicția privind ocuparea unei funcții publice.
Printre modificări se mai numără și dezincriminarea favorizării infractorului dacă fapta e săvârșită de un membru al familiei. Totodată favorizarea infractorului este dezincriminată dacă este vorba de emitere, aprobare sau adoptare de acte normative. Ca urmare, miniștrii, primarii și alți aleși nu vor mai răspunde penal pentru actele pe care le emit.
