Sumele încasate în Fondul de Tranziție Energetică nu sunt suficiente finanțării schemelor de compensare rezultate din plafonarea prețurilor la energie pentru consumatorii casnici și non-casnici, Ministerul Energiei elaborând, în acest sens, un proiect de act normativ prin care solicită Guvernului transferarea a 440 de milioane de lei din impozitele încasate de la producătorii de gaze offshore și onshore de adâncime.
După cum a relatat Profit.ro, printr-o OUG recentă, Executivul a statuat că respectivii bani pot fi folosiți și la alimentarea contul de Trezorerie al așa-numitului Fond de Tranziție Energetică, alimentat până de curând doar cu sume încasate din supraimpozitarea producătorilor și traderilor de energie electrică.
Această sumă este suplimentară celei de 2,235 miliarde de lei, alocată deja din încasările de la aceiași producătorii de gaze pentru plata compensațiilor nu numai către furnizorii care au fost obligați nu numai să vândă la preț plafonat energie și gaze clienților, la un preț inferior costurilor, dar și distribuitorilor, în condițiile în care clienții finali au fost exceptați de la plata contravalorii tarifelor reglementate.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
“În condițiile în care aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022 (care vizează plafonarea și compensarea -n.r.) este prevăzută să se realizeze până în luna martie 2025, prevederile Legii nr. 357/2022 menționeză obligația efectuării de plăți înainte de validarea cererii de către ANRE, iar compensarea furnizorilor trebuie să se efectueze periodic, lună de lună, în baza calculelor efectuate la nivelul ANRE și a cererilor depuse de furnizori, s-a constatat existența unui nou deficit, fiind necesară analiză surselor financiare disponibile de acoperire a acestuia”, precizează un document al Ministerului Energiei.
Fondul de Tranziție energetică este alimentat din impozitul perceput producătorilor de energie electrică traderilor și furnizorilor și agregatorii independenți de energie electrică care vând energie electrică la un preț mai mare de 450 lei/MWh. În plus, Guvernul ar vrea să utilizeze și încasările din contribuția de solidaritate de 60% pe veniturile extraordinare din 2022 și 2023 în același sens.
″Regulamentul (european - n.r.) prevede, de asemenea, că încasările din contribuția de solidaritate temporară se pot utiliza pentru măsuri de sprijin financiar pentru consumatorii finali de energie, măsuri de sprijin financiar pentru a contribui la reducerea consumului de energie, măsuri de sprijin financiar pentru dezvoltarea autonomiei energetice, în special investiții în conformitate cu obiectivele REPowerEU etc″, se spune în nota de fundamentare a actului normativ.
Producătorii de gaz offshore și onshore de adâncime sunt, în schimb, obligați la plata unui impozit special, progresiv, pe liberalizarea prețului gazelor, care ajunge și la 70% din prețul de vânzare la prețuri de peste 195 lei/MWh.
În prezent, prețul unui MWh de gaz cu livrare în ziua următoare este pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) de 240 lei/MWh, ceea ce înseamnă că statul încasează o mare parte din această sumă, mai ales că “limita maximă a deducerii investițiilor în segmentul upstream nu poate depăși 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare”.
OMV Petrom a anunțat că a plătit în 2022 impozite directe (pe venit, producție sau profit, din care majoritar e impozitul special pe deregelementarea prețului gazelor, de unde vrea Ministerul Energiei să i se transfere bani) și redevențe în valoare de 7,3 miliarde de lei. Sumele aferente proiectelor offshore au fost de 770 milioane de lei (impozite) și 440 milioane de lei (redevențe).
La rândul său, Romgaz a achitat în 2022 impozite de 7,7 miliarde de lei, din care 1,9 miliarde lei redevențe, iar 5,8 miliarde de lei alte taxe și impozite directe, majoritatea acestei sume fiind reprezentată tot de impozitul special pe dereglementarea prețului gazelor.
Un alt producător afectat este BSOG, care a început producția la jumătatea anului trecut și care deja a atacat în contencios administrativ contribuția de solidaritate de 60% pe profiturile ″excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, impusă la finalul anului trecut de Guvern prin ordonanță de urgență, în aplicarea unui Regulament UE din octombrie.
Potrivit Ministerului Energiei, valoarea cererilor de compensare venite din partea furnizorilor validate de ANRE și a celor aferente lunilor de după 1 ianuarie 2023 (pentru care trebuie achitată o cotă de 40% din valoarea solicitată în termen de 10 zile lucrătoare de la dată depunerii cererii de decontare înaintea validării ANRE), “se ridică la circa 1,5 miliarde de lei”.
“Urmare analizei efectuate, s-a constatat că, în raport de disponibilul existent (în contul în care producătorii offshore sau onshore de adâncime plătesc impozitul special pe dereglementarea prețului gazelor - n.r.) poate fi alocată o sumă de 440.799 mii lei pentru plata furnizorilor”, precizează un proiect de HG elaborat de Ministerul Energiei.
Guvernul a plasat în afara bugetului de stat veniturile și cheltuielile Fondului de Tranziție Energetică, ceea ce este surprinzător și lipsit de transparență, arată Consiliul Fiscal în opinia sa oficială asupra legii bugetului de stat pe 2023. Instituția confirmă astfel o analiză anterioară pe această temă a Profit.ro, care a remarcat că draftul de act normativ nu oferă nicio informație despre estimările Guvernului cu privire la încasările și cheltuielile de anul viitor ale Fondului.
″În ceea ce privește evoluția prognozată a veniturilor bugetare pentru anul 2023, este de notat și diminuarea ponderii în PIB cu 0,45 pp a categoriei alte impozite și taxe pe bunuri și servicii (diminuare în termeni nominali față de anul 2022 cu circa 5,25 mld. lei), în principal ca urmare a faptului că, începând cu luna octombrie a.c., sumele din supraimpozitarea actorilor de pe piața energiei electrice se contabilizează în afara BGC (bugetul general consolidat – n.r.) – în Fondul de Tranziție Energetică. CF (Consiliul Fiscal – n.r.) apreciază că un asemenea fond face parte dintr-o interpretare extinsă a BGC. Totodată, CF apreciază drept surprinzătoare plasarea în afara bugetului a sumelor din supraimpozitarea actorilor de pe piața energiei electrice și pledează pentru transparență atât în ceea ce privește sumele strânse în acest fond, cât și destinațiile acestor fonduri″, afirmă Consiliul.
