Compania elenă PPC, folosind ca „armă” prezența puternică a companiei pe coridorul balcanic, analizează de multă vreme oportunitățile pe care le oferă nevoile energetice în creștere ale Ucrainei, mai ales cele care vor apărea pentru reconstrucția țării după ce se va ajunge la un acord de pace, scrie publicația elenă Euro2Day, citată de Rador.
Planurile PPC se bazează pe poziția puternică pe care grupul grecesc și-a construit-o în regiune, pe faptul că o parte din nevoile Ucrainei după încheierea războiului vor fi acoperite din România, unde PPC își întărește tot mai mult prezența, precum și pe orientarea spre export, fiind țintită o capacitate de 12GW în 2027.
Despre deschiderea strategică a grupului spre Europa de Est și perspectivele extinderii coridorului energetic Grecia – Bulgaria – România a vorbit săptămâna trecută la forumul de la Delphi și Geoffrey Pyatt, fost asistent al secretarului de stat al SUA pentru resurse energetice și fost ambasador al SUA la Atena, spunând că cea mai mare companie energetică a Ucrainei, DTEK, este interesată să coopereze cu PPC. Pyatt a revenit la acest subiect într-un interviu pentru mononews.gr, afirmând că „există discuții între compania ucraineană DTEK și PPC, pentru a dezvolta în comun proiecte de stocare a energiei și de baterii în Ucraina”.
PPC s-a orientat deja spre a activa mai puternic de-a lungul coridorului balcanic Grecia – Bulgaria – România și vede strategic Ucraina ca o prelungire firească a acestui coridor.
Logica se bazează pe faptul că cererea de energie în faza de reconstrucție a Ucrainei va fi enormă, iar o parte din aceasta va veni din România, prin urmare, prezența îmbunătățită a PPC în această țară înseamnă că poate juca un rol important în viitorul Ucrainei.
În această logică se înscriu contactele cu compania ucraineană DTEK, care a fost menționată și la forumul de la Delphi de G. Pyatt, care a vorbit despre perspective importante de cooperare în domeniul surselor regenerabile de energie, în domeniul stocării, dar și în domeniul surselor convenționale de energie.
Segmentul de baterii și infrastructura energetică a Ucrainei fac parte, evident, dintr-o discuție mai amplă cu privire la rolul pe care PPC l-ar putea juca în satisfacerea nevoilor energetice ale țării. În centrul atenției se află însă exporturile de energie electrică prin coridorul energetic balcanic.
Este nevoie de investiții de peste 30 de miliarde de euro în Ucraina
Datele din luna martie arată că 42% din importurile UE de energie electrică spre Ucraina au provenit din Ungaria, 19% din Slovacia, 18% din Polonia și 16% din România. În această etapă, țara absoarbe 2,1GW de energie electrică din rețelele europene, o cantitate care evident va crește atunci când va începe reconstrucția țării.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei din Ucraina în urmă cu câteva zile, în cei trei ani de război au fost distruse peste 63.000 de instalații de infrastructură energetică și numai anul trecut atacurile cu rachete au dus la pierderea unei capacități de producție de aproximativ 10 GW. Potrivit părții ucrainene, a fost posibil să fie restabilită 60% din producția afectată. În ceea ce privește pierderile doar din sectorul energetic, partea ucraineană le estimează la 93 de miliarde de dolari până la sfârșitul anului 2024.
Un raport mai vechi al Agenției Internaționale pentru Energie (Ukraine’s energy system under attack – Ukraine’s Energy Security and the Coming Winter – Analysis – IEA) susținea că refacerea infrastructurii energetice a Ucrainei ar necesita peste 30 de miliarde de dolari și că în prima jumătate a anului 2024 se mai aflau în funcțiune doar 30% din instalațiile existente la începutul lui 2022, adică înainte de începerea războiului.
În acest context, grupul PPC face planuri pentru a juca un rol mai activ pe întregul coridor energetic din Europa de Sud-Est. În Bulgaria, a achiziționat primele sale parcuri eoliene și fotovoltaice și are proiecte de 550 MW în diferite stadii de dezvoltare, iar în Macedonia de Nord deține o companie de furnizare. Însă cea care dă tonul este piața din România, de unde a început expansiunea în străinătate a PPC și unde proiectele în construcție reprezintă 40% din total. Însumând proiectele aflate în curs de dezvoltare pe piața românească, PPC va avea în funcțiune în 2026 o capacitate de 2GW, una dintre cele mai mari din regiune.
Scenariile pentru consolidarea prezenței PPC în Europa de Sud-Est nu sunt doar de acum. Anul trecut, într-o întâlnire pe care directorul executiv al PPC, G. Stassis, a avut-o la Washington cu subsecretarul american pentru Energie de atunci, Geoffrey Pyatt, accentul a fost pus pe rolul mai larg pe care PPC îl putea juca în Balcanii de Vest, precum și în sud-estul Mediteranei în ansamblu.
Cu alte cuvinte, spre un rol mai activ în exporturile de energie electrică prin marile coridoare energetice din Europa de Est și așa-numita „Inițiativă a celor trei mări”.
La acea vreme, accentul era pe protejarea împotriva amenințării rusești și reducerea dependenței de energia rusă. Astăzi, ponderea contactelor cu partea transatlantică pare să se deplaseze către un sector care concentrează interesul companiilor americane, și anume furnizarea de energie ieftină și dezvoltarea centrelor de date, care să asigure pentru companiile de tehnologie din SUA o intensificare a prezenței lor la nivel european în domeniul inteligenței artificiale.
Despre această nouă narațiune, a transformării PPC într-un grup cu prezență în Europa de Sud-Est, dar cu caracteristici Powertech, a vorbit Georgios Stassis, în cadrul unui forum desfășurat la Atena, cu participarea unor directori de think tank-urile americane, unii aliniați cu republicanii și alții cu democrații.
