Șansele ca BRUA, în special faza a doua a proiectului, să se construiască în varianta inițială sunt în continuare destul de mici, în pofida faptului că Agenția de Cooperare a Reglementatorilor din domeniul Energiei (ACER) a decis vineri efectuarea unui test economic în vederea stabilirii viabilității proiectului pe segmentul său ungaro-austriac. Motivul pentru care BRUA 2 este incert reiese din punctele de vedere exprimate de traderi și furnizori, care susțin că riscurile de reglementare și cele politice din România compromit însăși ideea care a stat la baza gazoductului: transportul gazelor din Marea Neagră pe piețele europene.
Potrivit ACER, proiectul a fost evident susținut de autoritățile de reglementare și operatorul de transport din Austria, iar împotriva sa s-au exprimat reglementatorii și operatorul de transport maghiar.
Interesant este că dintre cele 9 puncte de vedere primite de ACER din partea unor părți terțe niciunul nu aparține vreunei instituții sau companii românești.
Așa cum era de așteptat, fiind direct interesat de comercializarea gazelor offshore din Marea Neagră, în eventualitatea adoptării unei decizii favorabile de investiție, OMV susține realizarea BRUA în varianta sa inițială, și nu ocolit, prin Slovacia, așa cum ar vrea partea maghiară.
“OMV sprijină proiectul HUAT (partea ungaro-austriacă a BRUA) și consideră esențial rolul piețelor central-europene pentru exploatarea potențialul de aprovizionare cu gaze offshore din România. În plus, OMV susține că divizarea proiectului original ROHUAT (România-Ungaria-Austria - n.r.) în două investiții separate (faza 1 și faza 2 -n.r.) a dus la o schimbare semnificativă a structurii tarifelor, care nu poate fi explicată prin măsurile suplimentare de infrastructură rezultate din divizarea proiectului”, precizează documentul ACER.
Un alt susținător al proiectului inițial este, logic, bursa austriacă de gaze (CEGH). În opinia CEGH, fluxul de gaze dinspre Ungaria spre Austria este absolut necesar pentru realizarea eficientă a unui arbitraj de prețuri pe cele două piețe.
Agenția de Reglementare din Croația susține la rândul său BRUA, invocând lichiditatea sporită a pieței și cea fluxurilor de gaze de pe piața regională.
În schimb, se opun realizării proiectului agenția de reglementare (URSO) și operatoriul de transport din Slovacia (Eustream).
Îngrijorătoare, cel puțin pentru faza a doua a proiectului, este poziția adoptată de companiile private direct interesate de gazul care ar trebui să treacă prin BRUA, furnizori sau traderi. Faza a doua a proiectului ar trebui să majoreze capacitatea de transport de la 1,75 miliarde metri cubi la 6,15 milirade metri cubi anual pe segmentul româno-ungar și de la 4,7 miliarde metri cubi la 8,3 miliarde metri cubi pe cel ungaro austriac și a fost concepută având în vedere o eventuală începere a producției offshore în segmentul românesc al Mării Negre.
Dintre cei patru furnizori sau traderi care și-au expus punctul de vedere, doar RWE s-a declarat pentru efectuarea testului economic, deși a recunoscut că interesele companiei favorizează ruta ocolitoare prin Slovacia. Cu alte cuvinte, deși susține realizarea testului economic BRUA, RWE speră că va ieși pozitiv celălalt test, privind gazoductul ungaro-slovac și nu cel ungaro-austriac. De aceea, foarte probabil, RWE va depune oferte pentru rezervarea capacității doar la licitația pe punctul de interconectare Ungaria-Slovacia.
La rândul său, Engie susține că “proiectul HUAT nu poate fi privit în mod izolat de situația din regiune, în special, de creșterea riscurilor de natură reglemntatoare sau politică. De exemplu, legislația propusă de România ar putea submina fezabilitatea economică a fazei a II-a a BRUA pe segmentul româno-ungar. Acest lucru înseamnă că cei interesați de rezervarea de capacitate fie prin Slovacia, fie direct pe traseul Ungaria-Austria se întreabă în prezent dacă dacă principala sursă de gaz (Neptun Deep - n.r.) prevăzută pentru aceste capacități va mai fi accesibilă. În plus, au fost oferite pieței extrem de puține informații privind calendarul, capacitățile tehnice și condițiile de acces la noua conductă care ar urma să aducă gaze în Ungaria din Turkstream (prin Bulgaria și Serbia - n.r.).”.
Principalul furnizor de gaze din Ungaria, MFGK, este cel mai categoric, susținând că nu susține proiectul inițial al BRUA ca urmare a “incertitudinilor în creștere legate de producția offshore din din România, incertitudini create de recentele modificări ale legislației românești, care impun condiții nefavorabile de stabilire a prețurilor și de impozitare pentru producătorii de gaze offshore”.
Și MET Austria GmbH se referă la România, considerând că orice test economic pe segmentul ungaro-austriac ar trebui precedat de clarificarea principalelor proiecte regionale, inclusiv a testului economic pe faza a doua a BRUA dintre România și Ungaria. Pe lângă acesta, ar trebui, în opinia MET, realizate teste similare și pentru gazoductul ungaro-slovac, dar și pentriu prelungirea TurkStream 2.
Punctul de vedere al traderilor și furnizorilor de gaze extrem cel mai important, ei fiind cei care ar trebui să depună oferte la testul economic pe care ACER a decis ca operatorii maghiari și austrieci dă-l efectueze.
ACER nu a decis asupra meritelor tehnice sau economice ale proiectului HUAT și nici asupra investiției în acest proiect, ci pentru a defini parametrii testului economic al proiectului HUAT, astfel încât acesta să poată să fie testat pe piață.
Potrivit ACER, proiectul HUAT este inițiat numai dacă testul economic are rezultate pozitive pe ambele părți ale punctului de interconectare Mosonmagyarövár pentru cel puțin una dintre cele două nivelurile de ofertă propuse de promotorii proiectului, 4,7 miliarde metri cubi, respectiv 8,3 miliarde metri cubi anual.
