China General Nuclear Power (CGN), gigantul controlat de statul chinez care a fost selectat ca partener al Nuclearelectrica la proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, estimează valoarea totală a investițiilor necesare implementării proiectului la circa 7,2 miliarde euro și afirmă că se așteaptă ca acesta să stimuleze exporturile chinezești de echipament energetic nuclear în statele membre ale UE și NATO.
Până în prezent, ultima estimare oficială a costurilor construirii reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă era de 6,5 miliarde euro și data din 2012, fiind rezultatul unui studiu de fezabilitate realizat de către Ernst&Young. Anterior, investiția era estimată la circa 4 miliarde euro.
În noiembrie anul trecut, la ceremonia de semnare a memorandumului de înțelegere dintre Nuclearelectrica și CGN privind proiectul Cernavodă 3-4, directorul general al companiei românești, Daniela Lulache, declara că studiul de fezabilitate din 2012 va fi actualizat, iar dintr-un nou studiu ar putea putea reieși o valoare a investiției mai mare sau mică de 6,5 miliarde euro.
CITEȘTE ȘI Microsoft acuză că hackeri care au legături cu Guvernul rus exploatează o lacună Windows "Modelate după reactorul 2, cele două noi reactoare sunt programate fiecare să fie construite într-un interval de 88 de luni, cu o investiție totală de circa 7,2 miliarde euro", se arată într-o informare a CGN în care este salutată o declarație recentă a ministrului român al Energiei, Victor Grigorescu, în care acesta afirmă că proiectul reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă va fi inclus în viitoarea Strategie energetică națională.
Grigorescu a precizat totodată, pe 12 octombrie, că România a investit deja peste 1 miliard de euro în acest proiect. Potrivit datelor Nuclearelectrica, la 30 iunie 2016, valoarea contabilă netă a activelor Nuclearelectrica în curs de execuție care se referă la unitățile 3 și 4 era de 646,4 milioane lei și includea investițiile firmei Energonuclear, controlată de Nuclearelectrica și înființată special pentru acest proiect. Recent, Ministerul Energiei a refuzat solicitarea oficială a acționarului minoritar Fondului Proprietatea de a dezvălui exact cât a cheltuit Energonuclear de la înființare pentru proiectul Cernavodă 3-4 și sumele bugetate pe viitor pentru acest proiect.
Fondul a reclamat în instanță încă din 2014 o decizie a AGA Nuclearelectrica prin care se hotăra majorarea capitalului social al societății cu suma de peste 239 milioane lei, reprezentând valoarea alocațiilor bugetare aferente perioadei 2006-2009 pentru realizarea reactorului 2 și pentru finanțarea lucrărilor la unitățile 3-5 de la Cernavodă.
CITEȘTE ȘI Urdăreanu: Pentru a detensiona situația, i-am dat ministrului Niță un plic cu 30.000 sau 50.000 euro CGN amintește că, pe 20 ianuarie, a primit o scrisoare din partea premierului Cioloș, scrisoare în care au fost conturate o serie de măsuri de sprijin și de angajamente ale statului român în legătură cu proiectul, în termeni de reformă a pieței de energie electrică, mecanisme de tarifare a electricității, vânzări de energie, garanții de stat, politici de stimulare financiară și continuitate a politicilor.
"În prezent, CGN a stabilit un standard internațional cu privire la producția specializată de energie nucleară, construcții inginerești, cercetare și dezvoltare, precum și garantarea furnizărilor pentru sistemul nuclear, totodată promovând în mod activ strategia de implicare globală a Chinei. Proiectul Cernavodă va sprijini CGN în a-și realiza planul de promovare globală a tehnologiei chinezești pentru industria energetică nucleară (inginerie și management operațional). Este de așteptat ca proiectul românesc să stimuleze exporturile chinezești de echipament energetic nuclear în statele membre ale UE și NATO", mai afirmă CGN.
Consilierul ministrului Energiei, Radu Dudău, a declarat recent, la conferința "Industria energetică, de la Strategia națională la investițiile companiilor" organizată de News.ro, că, potivit calculelor ministerului, investiția în proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și-ar recupera costurile, pe durata de viață a reactoarelor, la un preț-țintă de 82 euro/MWh. Este vorba despre prețul minim de vânzare al energiei electrice care ar urma să îi fie garantat investitorului prin așa-numitul mecanism al contractului pentru diferență.
CITEȘTE ȘI Curtea de Conturi a sesizat DNA, după un control la cele două bănci pentru locuințe Contractul pentru diferență este un ajutor de stat care asigură sprijin sub forma unei venit în etapa de exploatare a unui proiect de investiții, precum cel al unei centrale energetice. Prin acest tip de ajutor, investitorului îi este garantat un preț de vânzare a energiei după începerea producției, intitulat "preț de exercitare" (strike price).
În cazul în care prețul de vânzare real de pe piață, calculat ca preț de referință într-un interval dat, este mai mic decât cel de exercitare, investitorul are dreptul să fie compensat prin plata diferenței. Există și varianta ca prețul de referință să fie mai mare decât cel de exercitare, iar investitorul să returneze diferența, dar această situație pare improbabilă în contextul pieței actuale. Așadar, contractul pentru diferență îi asigură investitorului venituri sigure și stabile.
Potrivit lui Dudău, ministerul a calculat acest strike price la nivelul de 82 euro/MWh. Datele bursei românești de energie OPCOM arată că, luna trecută, prețul mediu ponderat de tranzacționare a energiei pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) a fost de circa 36 euro/MWh.
Prezentă la eveniment, directorul general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache, a declarat că depinde cu ce comparăm acest preț-țintă, prezentând ca exemplu proiectul centralei nucleare Hinkley Point C, în care este implicată de asemenea compania chineză China General Nuclear Power, și unde prețul garantat pentru asigurarea rentabilității proiectului a fost stabilit la 92,50 lire sterline/MWh, ceea ce, la actualul curs euro/liră, ar însemna circa 103 euro/MWh.
"Viabilitatea comercială a proiectului unităților 3 și 4 de la Cernavodă depinde de strike price. Prețul de referință negociat în contractul pentru diferență, raportat la proiecțiile de preț al pieței, va avea impact asupra prețului energiei la consumatorul final", se arată în prezentarea susținută de consilierul Radu Dudău în cadrul conferinței. Atât Dudău, cât și Lulache, au arătat că prețul de 82 euro/MWh rezultat din calcule nu reprezintă varianta finală a prețului garantat pentru investitorul chinez și că se poartă negocieri cu China General Nuclear Power pentru ca acesta să fie cât mai avantajos pentru consumatori.
CITEȘTE ȘI Un sud-african îl va seconda pe Greg Konieczny la conducerea Fondului Proprietatea Guvernul a transmis la începutul acestui an, prin intermediul Consiliului Concurenței, răspunsuri la un chestionar trimis de autoritatea europeană din domeniul concurenței și ajutorului de stat, DG Competition, cu privire la proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă.
"Au fost transmise, către Consiliul Concurenței, răspunsurile la un chestionar remis de DG Competition, în urma semnării memorandumului de înțelegere (între Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation privind construirea rectoarelor 3 și 4 de la Cernavodă – n.r.); a fost informată în principiu DG Competition cu privire la acest demers și este în curs de pregătire o întâlnire cu reprezentanții Comisiei Europene cu privire la acest proiect", se arăta într-un document guvernamental elaborat la finalul lunii februarie 2016.
În document se mai menționa că statul are în vedere dezvoltarea unui mecanism de suport pentru investiția necesară dezvoltării proiectului reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, prin intermediul așa-numitului "contract pentru diferență", și că va comanda un studiu pentru dezvoltarea acestui mecanism de suport și pentru elaborarea legislației necesare implementării acestuia.
Acționarii Nuclearelectrica, companie controlată de Ministerul Energiei, au aprobat, recent, prelungirea până pe 20 decembrie a negocierilor cu China General Nuclear Power pentru definitivarea documentelor investiției în proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și pentru înființarea companiei mixte care va dezvolta acest proiect.
În noiembrie 2015, Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation au semnat un nemorandum de înțelegere pentru dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, proiect estimat la 6,5 miliarde euro. Proiectul reactoarelor 3 și 4 presupune construcția a două noi reactoare de tip CANDU 6 pe platforma centralei nucleare de la Cernavodă, fiecare cu o putere instalată de 700 MWh.
CITEȘTE ȘI Constructorul tronsonului de autostradă Suplacu de Barcău - Borș a cerut rezilierea contractului, lucrările vor fi scoase din nou la licitație În ultima perioadă, pe tema proiectului reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă a avut loc o adevărată polemică între acționarul minoritar al Nuclearelectrica, Fondul Proprietatea, și cel majoritar, Ministerul Energiei. Pentru a mai aplana situația, compania însăși a transmis un comunicat în care arată, printre altele, că prețurile la energie electrică în piața engros românească, dar și europeană și chiar mondială, au în prezent o tendință de scădere accentuată, iar piața este caracterizată de instabilitate, din cauza subvenționării masive a energiei regenerabile, ceea ce face imposibile proiectele de investiții în capacități noi de producție mari, cum ar fi cel al reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, astfel încât este nevoie de garantarea unui preț minim de vânzare a energiei pentru astfel de proiecte pe toată durata lor de viață. Cu alte cuvinte, mesajul este că efectele negative ale ajutorului de stat pentru energia regenerabilă trebuie contracarat printr-un ajutor de stat pentru energia nucleară.
Ca o ironie involuntară, Nuclearelectrica caracterizează distorsiunile create de subvenționarea producției de energie regenerabilă ca fiind un "eșec de piață".
"Contextul actual de piață este unul caracterizat prin scăderea accentuată a prețurilor la energie și instabilitate, context care reprezintă o provocare majoră pentru realizarea oricărui proiect mare de investiții având în vedere rolul prețului de piață. Acest context este specific statelor membre ale Uniunii Europene și chiar SUA și Canada, nu doar României. Situația actuala de piata este descrisă de specialiști ca fiind un eșec de piață, care a generat imposibilitatea realizării de noi capacități de producție și înlocuire a celor uzate moral și economic, produs gradual de impactul subvenționărilor masive în sursele regenerabile. Corectarea situației actuale de piață poate proveni din proiecte de investiții majore și modificare legislativă. Însă realizarea acestor proiecte majore de investiții, indiferent de sursă, necesită aplicarea unor mecanisme suport. Aceste mecanisme suport, de tipul Contractelor pentru Diferență, sunt utilizate în primul rând pentru că în piață există distorsiuni care impun aplicarea acestora. Acestea nu reprezintă o alegere a producătorului. Contractul pentru Diferență se utilizează de către marii producători pentru a echilibra situația din piață. Un astfel de mecanism nu creează o distorsiune de piață, ci oferă sustenabilitate, pe fondul unor distorsiuni existente de piață", se arată în comunicatul Nuclearelectrica.
Compania consideră că contractul pentru diferență, mecanismul deja utilizat de Marea Britanie pentru realizarea proiectului nuclear de la Hinkley Point C, nu este o formă de ajutor de stat, ci este un mecanism bidirecțional gândit ca o alternativă de echilibrare a pieței, de forțare a producătorului să vândă pentru a realiza strike- price-ul (deci asigură competitivitate în vânzare) și de protejare împotriva riscului legislativ și de reglementare. Potrivit Nuclearelectrica, este vorba de un mecanism bazat pe date de piață, care permite realizarea de analize periodice pentru a scădea nivelul de preț garantat, dacă costurile se dovedesc a fi mai scăzute decât cele planificate, deci evită supracompensarea, prețul de referință fiind un pret de piață stabilit cu un an înainte pentru a reflecta prețul estimat al energiei, pe baza prețurilor medii de piață.
"În ceea ce privește proiectul unităților 3 și 4 CNE Cernavodă nu este stabilit în prezent un nivel al strike price-ului, stabilirea acestuia depinzând de o serie de factori financiari complecși disponibili după realizarea studiului de fezabilitate, ulterior înființării companiei de proiect. Prețul de 82 euro/MWh reprezintă prețul de piață estimat de Comisia Europeană pentru perioada 2030-2050. De asemenea, având în vedere datele estimate la nivel european și de Banca Mondială, se preconizează pe termen lung o creștere a prețului la energie. Coroborat, proiectul unităților 3 și 4 va fi pus în funcțiune în intervalul 2025-2030, așadar, deși realizarea proiectului implică în prezent utilizarea unui mecanism suport, evoluția ulterioară a prețurilor poate transforma acest mecanism dual în beneficiu pentru consumator", conchide Nuclearelectrica.
