″Ion Bogdan Bugheanu este un economist cu o vastă experiență în management financiar. Este licențiat al Academiei de Studii Economice din București (promoția 1997) și a finalizat, în anul 2015, studii de management financiar în cadrul Universității Financiar-Bancare.
În prezent, ocupă funcția de consilier la Ministerul Energiei, fiind încadrat ca personal contractual în cadrul cabinetului ministrului.
Anterior intrării în administrația centrală, Bogdan Bugheanu a activat timp de zece ani în cadrul unei companii private. În această perioadă, a coordonat activitatea financiară a companiei, având responsabilități-cheie în planificarea bugetară, analiza financiară și gestionarea relației cu instituțiile bancare″, a transmis Ministerul Energiei.
O persoană cu exact același nume, Ion Bogdan Bugheanu, era în urmă cu circa 1 an și 4 luni director financiar al companiei de dezvoltare și administrare de active imobiliare Niro Investment, proprietara Grand Hotel du Boulevard din București, potrivit Monitorului Oficial.
Persoana apare în această postură în procesul verbal al unei hotărâri AGA a Niro Investment din octombrie 2024, care poate fi citit aici.
”Nu mai lucrez în cadrul Grupului Niro. Nu sunt membru de partid, numirea a avut loc datorită experienței mele profesionale”, a declarat Bugheanu, citat de G4Media, adăugând că, în prezent, este consilier al lui Bogdan Ivan, ministrul Energiei, cel care l-a nominalizat pentru mandatul de supraveghetor Lukoil.
Niro Investment este deținută de Ilie Robert Nicolae Dumitru (45% din capital), Laurențiu Marian Dumitru (45%), Clitemnestra Bugheanu Gâdea, care este și președinta Consiliului de Administrație (5%), și Ionel Dumitru (5%), potrivit termene.ro.
Conform EVZ, Ion Bogdan Bugheanu a lucrat la Rotary Construcții a lui Mihai Leonard Rotaru, intrată în insolvență în 2020 și aflată în prezent în restructurare, cu plan de reorganizare aprobat de creditori și confirmat de instanță.
Bulgaria, care depinde în mod substanțial de rafinăria Lukoil de la Burgas, a luat o măsură similară în noiembrie anul trecut, desemnându-l drept supraveghetor al business-urilor bulgărești ale rușilor pe un fost director general al Fiscului de la sud de Dunăre, Rumen Spețov.
Guvernul de la București a adoptat joi, în mod discret, o hotărâre de punere ″sub tutelă″ a mai multor subsidiare din România ale gigantului petrolier rus Lukoil, drastic sancționat de Statele Unite, cu argumentul că sancțiunile riscă să ducă la oprirea activității rafinăriei Petrotel Ploiești și a celor circa 300 de benzinării locale ale Lukoil.
″În cazul închiderii Petrotel-Lukoil și Lukoil România, piața produselor petroliere din România va pierde aproximativ 23% din cantitatea disponibilă, cantitate care va trebui compensată prin importuri, cu efecte asupra prețului final plătit la pompă″, a avertizat Executivul.
Motivul este că, pe 28 februarie, expiră derogarea de la sancțiuni acordată de Washington pentru vânzarea activelor internaționale ale Lukoil și nu este limpede deocamdată dacă va fi sau nu perfectată vânzarea până atunci și nici dacă, eventual, regimul Trump va prelungi derogarea. De asemenea, pe 29 aprilie expiră derogarea americană care permite efectuarea de tranzacții legate de benzinăriile Lukoil din afara Rusiei.
Companiile din România intrate sub supraveghere specială extinsă, exercitată de către Ion-Bogdan Bugheanu, sunt Petrotel Lukoil SA (operatoarea rafinăriei omonime), Lukoil România SRL (care operează benzinăriile), Lukoil Lubricants East Europe SRL (care distribuie lubrifianți) și Lukoil Overseas Atash BV Amsterdam Olanda Sucursala București, care deține o participație de 87,8% la concesiunea offshore de explorare de gaze naturale Trident din Marea Neagră și este și operator al perimetrului.
Cele mai importante, Petrotel Lukoil și Lukoil România, au avut în 2024 venituri cumulate de peste 15 miliarde lei (3,68 miliarde lei rafinăria și 11,88 miliarde lei benzinăriile), potrivit celor mai recente date publice disponibile.
″Operațiunile entităților supravegheate necesită avizul supraveghetorului, verificarea prealabilă a tranzacțiilor externe, analiza fluxurilor financiare și comerciale, observarea și supravegherea procesului decizional managerial, precum și identificarea rapidă a riscurilor asociate sancțiunilor internaționale. Toate aceste măsuri se doresc a fi o garanție că fluxurile financiare nu pot fi direcționate către entități aflate sub sancțiuni.
Supravegherea extinsă (...) va permite Ministerului Energiei să intervină rapid în cazul unor riscuri care ar afecta aprovizionarea cu țiței, funcționarea instalațiilor de rafinare, sau livrările către lanțul de distribuție, astfel, se va proteja capacitatea națională de procesare și evitarea blocajelor ce ar putea destabiliza piața carburanților.
Măsura supravegherii extinse previne întreruperea activităților economice ca efect al restricțiilor impuse de bănci, furnizori sau parteneri comerciali internaționali″, se arată în nota de fundamentare a hotărârii prin care Guvernul a instituit supravegherea extinsă a subsidiarelor Lukoil din România.
Potrivit legislației românești privind sancțiunile internaționale, supraveghetorul trebuie plătit de companiile supravegheate la nivelul maxim al indemnizațiilor membrilor Consiliului de Administrație (în cazul societăților pe acțiuni) sau al salariilor conducerii (la cele cu răspundere limitată), dar nu cu mai puțin de 10.000 lei brut pe lună.
Sistemul de supraveghere extinsă
(1) Supraveghetorul desemnat are următoarele drepturi:
a) să participe la ședințele adunării generale a acționarilor, asociaților, consiliului de administrație, consiliului de supraveghere și directoratului, după caz, adunările deținătorilor de obligațiuni și alte asemenea ședințe privind managementul persoanei juridice, în calitate de observator;
b) să aibă acces în toate locațiile în care își desfășoară activitatea persoana juridică;
c) să aibă acces la toate documentele primite de persoana juridică sau care emană de la aceasta, respectiv documente financiar-contabile, juridice și alte documente care privesc activitatea economică, în special documentele privind orice tranzacție sau plată externă a persoanei juridice;
d) să fie remunerat pentru activitatea desfășurată, din fondurile persoanelor juridice, cu o indemnizație la nivelul maxim stabilit pentru membrii consiliului de administrație, în cazul societăților prevăzute la art. 2 lit. c) și d) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau la nivelul maxim al salariului persoanelor cu funcție de conducere, în cazul societăților prevăzute la art. 2 lit. a), b) și e) din aceeași lege, dar nu mai puțin de 10.000 lei brut.
(2) Supraveghetorul desemnat are următoarele obligații:
a) să avizeze toate tranzacțiile și plățile externe ale persoanei juridice supravegheate;
b) să monitorizeze activitatea persoanei juridice în vederea identificării oricăror indicii rezonabile cu privire la derularea oricăror operațiuni cu persoane și/sau entități desemnate, care fac obiectul sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România;
c) să solicite persoanei juridice punctul de vedere în termen de 24 de ore de la constatările făcute potrivit lit. b);
d) să informeze de îndată ministerul în al cărui domeniu de competență activează persoana juridică vizată în legătură cu constatările făcute, precum și cu punctul de vedere prezentat de persoana juridică;
e) să întocmească lunar o informare către ministerul în al cărui domeniu de competență activează persoana juridică vizată privind activitatea persoanei juridice, în baza activității de monitorizare;
f) să păstreze secretul comercial, secretul fiscal și să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal în îndeplinirea obligațiilor sale;
g) să depună diligențele necesare pentru asigurarea respectării de către persoana juridică supravegheată a sancțiunilor internaționale obligatorii pentru România.
(3) Persoana juridică supravegheată are următoarele obligații:
a) să informeze și să comunice, în timp util, supraveghetorului data, ora și locul la care vor avea loc ședințele adunării generale a acționarilor, asociaților, consiliului de administrație, consiliului de supraveghere și directoratului, după caz, adunările deținătorilor de obligațiuni și alte asemenea ședințe privind managementul persoanei juridice, precum și documentele ce urmează a fi supuse dezbaterii;
b) să permită accesul supraveghetorului în toate locațiile în care își desfășoară activitatea, la solicitarea acestuia;
c) să permită accesul supraveghetorului la toate documentele primite de persoana juridică sau care emană de la aceasta, respectiv documente financiar-contabile, juridice și alte documente care privesc activitatea economică, în special documentele privind orice tranzacție sau plată externă a persoanei juridice;
d) să solicite avizul supraveghetorului pentru orice tranzacție sau plată externă;
e) să transmită un punct de vedere la solicitarea supraveghetorului formulată potrivit alin. (2) lit. c) în termen de 24 de ore de la solicitare.
(Extras din OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, completată prin OUG nr. 66/2025)
