Plafonul „flexibil” la gaze naturale asupra căruia statele UE au convenit luni nu reprezintă propriu-zis o limită de preț, ci un mesaj transmis traderilor, potrivit căruia, chiar și în situație de criză, guvernele europene nu sunt dispuse să achite un preț mai mare cu 35 de euro decât cel de referință pentru gazele naturale lichefiate (GNL) de pe piețele globale. În cazul României, nu a existat niciodată un interval de 3 zile consecutive în care prețul gazului pentru luna următoare de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) să se situeze peste pragul de 180 euro/MWh, de la care se activează mecanismul de corecție convenit de UE.
Potrivit unui comunicat al Consiliului UE, un mecanism de corecție a pieței va fi activat în mod automat în cazul în care sunt îndeplinite simultan 2 condiții: prețul gazelor pentru luna următoare de pe cea mai importantă bursă de profil din Europa, cea olandeză TTF, depășește 180 euro/MWh timp de trei zile lucrătoare, iar acesta este cu 35 de euro mai mare decât prețul de referință pentru gazele naturale lichefiate (GNL) pe piețele globale pentru aceleași trei zile lucrătoare.
În cazul României, de exemplu, au existat în perioada 21 decembrie 2021-20 decembrie 2020, doar 9 zile în care prețul mediu forward al gazului pentru luna următoare a fost mai mare de 180 euro/MWh.
În schimb, nu a existat niciun interval de 3 zile în care prețul să fie superior celui de 885 lei/MWh (180 euro/MWh), ci numai 2 intervale de câte 2 zile (22-23 august, când prețul pentru septembrie a fost de aproximativ 1.100 lei/MWh, și 27-28 septembrie, cânt prețul pentru octombrie a fost de 931, respectiv 988 lei/MWh).
Din totalul de 4,124 TWh tranzacționați prin acest instrument (forward pentru luna următoare), în cazul a doar 162,4 GWh, sub 4%, contractele s-au încheiat la un preț superior celui de 180 de dolari.
Cel mai scump gaz pentru luna următoare s-a comercializat pe 26 august, când 6,7 GWh de gaze cu livrare în septembrie s-au vândut cu 1.326 lei/MWh (270 euro/MWh), nivel apropiat de limita de 275 euro/MWh propusă anterior de Comisia Europeană.
Dacă luăm în calcule și celelalte tranzacții, nu numai cele pentru luna următoare, la care fac referire oficialii europeni, pe BRM s-au vândut prin diferite instrumente, atât pe piețele forward, cât și pe cele spot, o cantitate de 1,7 TWh la prețuri superioare celui de 180 euro/MWh, majoritatea, 1,5 TWh, pe piețele spot, mai volatile. Pe piețele forward doar 0,2 TWh s-au comercializat la prețuri mai mari de 180 euro/MWh.
Raportat la consumul intern din perioada 21 decembrie 2021-20 decembrie 2022, de 101,2 TWh, potrivit datelor Transgaz, volumul tranzacționat pe BRM la preț superior „plafonului” pe care UE vrea să-l impună reprezintă 1,6%.
