Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România care recent s-a listat pe BVB, a vândut către operatorul pieței centralizate de energie, OPCOM, companie deținută de Transelectrica, energie electrică în valoare de 2,3 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului prin Mecanismul de achiziție centralizată de energie electrică (MACEE), impus de Guvern pe următorii 2 ani.
Tranzacțiile totale dintre Hidroelectrica și OPCOM din perioada 1 august 2022 - 28 iulie 2023 se ridică la peste 4,4 miliarde de lei, depășind pragul de 5% din activele nete ale Hidroelectrica, conform situatiilor financiare individuale aferente anului 2022, respectiv valoarea de un miliard de lei, însă restul sumei reprezintă valoarea energiei vândute anul trecut pe piețele operate de OPCOM.
Cum OPCOM cumpără energie la preț reglementat de guvern de 450 lei/MWh de la producători prin MACEE, rezultă că Hidroelectrica a vândut prin acest mecanism aproximativ 5 TWh de energie în primele 7 luni ale anului, reprezentând peste 36% din producția totală din întreg anul trecut.
În 2022, Hidroelectrica a avut o producție totală de 13,6 TWh, venituri totale de 9,3 miliarde lei și un profit net de aproape 4,4 miliarde lei.
Potrivit legislației, pe durata utilizării mecanismului de achiziție centralizată de energie electrică, adică până pe 31 martie 2025, OPCOM, are calitatea de achizitor unic pe piața de energie electrică, cumpărând de la producătorii cu putere instalată mai mare sau egală cu 10 MW și revânzând către furnizori energie cu 450 lei/MWh.
Producătorii au obligația raportării până la data de 24 noiembrie a anului anterior prognoza cantității de energie electrică ce va fi livrată în sistem în anul de aplicare, iar furnizorii, până pe data de 10 decembrie a anului anterior prognoze de consum anuale. În urma acestor date, OPCOM organizează o procedură de achiziție anuală, precum și câte o procedură de achiziție suplimentară, în fiecare lună, pentru cantitățile de energie electrică care se livrează în luna următoare.
Se observă o scădere a cantităților livrate de Hidroelectrica potrivit mecanismului de la lună la lună. Astfel, la finalul lui iulie, valoarea totală a alocării de energie pentru august (în plus față de cea anuală) a fost de 65,6 milioane de lei (145 GWh), de două ori mai redusă față de cea din luna iulie, (124 de milioane de lei, deci 277 GWh) și la un sfert față de cea din iunie (282 de milioane de lei - 631 GWh).
Explicația poate consta în prognozele de producție ale Hidroelectrica, dar și de cerere ale furnizorilor. Scăderea consumului, dar și prețul mai redus decât cel reglementat de pe piața liberă ar putea fi motivul pentru care unii furnizori au solicitat alocarea de cantități mai mici de energie prin acest mecanism.
Guvernul a obligat producătorii interni să vândă energie electrică la preț reglementat pentru ca totalul costului cu achiziția rezultat în urma exploziei prețurilor de anul trecut să nu fie transferat de furnizori în facturile consumatorilor finali sau, mai degrabă, guvernului, care s-a angajat să compenseze plafonarea prețurilor pe care singur a impus-o. Însă orice reglementare distorsionează piața, cu atât mai mult cu cât este stabilită pe termen lung.
Pe piața liberă, cea pentru ziua următoare, prețul energiei a coborât sub cel reglementat începând cu a doua jumătate a lunii mai și în cursul întregii luni iunie. În iulie, ca urmare a creșterii consumului în urma temperaturilor ridicate, el a crescut peste cel reglementat, undeva la 470 lei/MWh, însă acest lucru se întâmplă în condițiile în care cantitățile pentru piața liberă sunt limitate de alocările făcute de OPCOM la preț reglementat, potrivit deciziei guvernului.
Spre deosebire de alte state europene, care au intervenit punctual și pe perioadă limitată, politicienii români au impus Mecanismul de achiziție centralizată de energie electrică până la 31 martie 2025, fără a lua în calcul faptul că piața europeană ar putea înregistra un trend contrar celui de anul trecut.
Comisia Europeană a recomandat României să pună capăt măsurilor de sprijin pentru prețurile la energie, până la finele acestui an, și să utilizeze economiile rezultate astfel pentru reducerea deficitului bugetar. "În situația în care noi majorări de prețuri la energie vor necesita implementarea de măsuri de sprijin, acestea ar trebui să fie concentrate pe protejarea gospodăriilor și firmelor vulnerabile, să fie accesibile din punct de vedere fiscal și să păstreze stimulentele pentru economisirea energiei", se arată în recomandările CE.
