Banca Națională a României (BNR) s-a izbit direct și frontal, la început de an, de principalul motor al creșterii îngrijorătoare a ratei inflației din ultimele luni, despre care spune în mod constant că se află în afara controlului politicii monetare: scumpirea galopantă a energiei electrice.
Pe 3 ianuarie 2022, banca centrală a încheiat la Bursa Română de Mărfuri (BRM) un contract de furnizare de electricitate pentru imobilele sale, prin negociere fără anunț publicat prealabil.
În urma negocierii, contractul a fost perfectat la valoarea totală de 16,484 milioane lei fără TVA, respectiv 19,61 milioane lei cu tot cu taxă. Suma stabilită este doar marginal sub cea de pornire, de 16,5 milioane lei, iar BNR a primit o singură ofertă din piață.
Cel mai important, contractul a fost încheiat pentru o perioadă de furnizare de 12 luni de zile, ceea ce înseamnă că BNR a ajuns să plătească la curent pe 1 an cât altădată în 3 ani.
Asta pentru că, potrivit datelor SEAP, în ianuarie 2019, Banca Națională a încheiat, în urma unei proceduri de licitație deschisă, un contract de furnizare de energie electrică pe 36 de luni, la o valoare similară cu cea de acum: 16,54 milioane lei fără TVA (19,68 milioane lei cu TVA).
Furnizorul a rămas același – Tinmar Energy din grupul omonim controlat de omul de afaceri Augustin Oancea.
De la 1 februarie și până la 31 martie, BNR va beneficia, precum imensa majoritate a consumatorilor noncasnici, de plafonarea prețurilor la 1 leu/kWh la energie electrică și 0,37 lei/kWh la gaze naturale.
În raportul asupra inflației din noiembrie 2021, BNR arăta că, odată cu venirea toamnei, "s-au materializat o serie de riscuri cu un pronunțat impact inflaționist, preponderent asupra componentelor coșului de consum aflate în afara controlului politicii monetare, fiind afectat în special segmentul produselor energetice (gaze naturale, energie electrică și combustibili)".
BNR a crescut cu 0,25 puncte procentuale rata dobânzii de politică monetară în prima ședință a anului și a majorat de la 2,5% la 3% rata dobânzii Lombard, fiind în proces de ”normalizare” a ratelor de dobândă, considerat însă prea lent de către unii analiști, în condițiile în care celelalte bănci centrale din regiune au majorat la un nivel mai ridicat dobânzile cheie.
Prognoza curentă a BNR este că inflația va ajunge la 8,6% la jumătatea anului și va coborî treptat până la 5,9% la finele anului, urmând să intre în coridorul țintă de 1,5-3,5% din a doua parte a lui 2023. Recent, însă, BNR a arătat că se așteaptă ca inflația să fie mai ridicată în următoarele luni, în condițiile scumpirii suplimentare a energiei.
Banca Națională a României merge pe o creștere graduală a dobânzilor, “antidotul” împotriva inflației, a declarat recent, la PROFIT NEWS TV, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR. El a remarcat decelerarea economiei din ultimele trimestre și revenirea creșterii economice la 3-4% în acest an, în zona de potențial. Potrivit lui Popa, presiunile inflaționiste vor rămâne însă puternice pe termen scurt, iar o reducere a taxării în energie, care să se vadă în facturi, ar fi o idee foarte bună.
Popa a mai spus că energia mai scumpă generează și așa-numitele efecte de runda a doua – costurile mai mari de producție sunt transmise consumatorilor în prețuri. Evoluția nu este una liniară, firmele judecă dacă piața poate accepta prețurile mai mari fără să piardă din vânzări și ar putea decide să facă alte ajustări sau să-și reducă marjele de profit. Dacă așteptările sunt însă că inflația este una persistentă și că prețurile vor fi crescute de toată lumea, în condițiile în care banii sunt ieftini și disponibili, atunci decizia de creștere a prețurilor produselor și serviciilor vândute este una mai facilă. Cu aceste efecte de runda a doua au mai mult de-a face băncile centrale, mai ales cele mici. Potrivit oficialului băncii centrale, BNR crește de trei ședințe de politică monetară prețul banilor și semnalul e că ”epoca dobânzilor foarte mici s-a încheiat”.
