Proiectul ″ordonanței tăierilor″ de cheltuieli bugetare, trecut pe agenda ședinței de Guvern de vineri ca fiind în ″analiză″, stipulează că, dacă nu se strâng suficienți bani din supraimpozitarea producătorilor de energie și gaze, ministerele Energiei și Muncii vor putea juridic să acorde și din bugetele proprii compensațiile cuvenite furnizorilor de profil, pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție de pe piețele angro ale acestora și prețurile plafonate prin lege aplicate consumatorilor finali, însă fără să fie identificate resurse destinate acestui scop în cele două bugete, avertizează Consiliul Economic și Social (CES).
Mai mult, potrivit instituției, Ministerul Energiei a afirmat expres că nu are bani pentru asta.
″Proiectul de act normativ nu identifică sursele din care statul va realiza decontarea furnizorilor de energie de acum înainte. (…) În cuprinsul textului se menționează că aceste două instituții (Ministerul Energiei și Ministerul Muncii – n.r.), care achită furnizorilor sumele plătite în avans, pot efectua plățile datorate din alte linii bugetare. Problema principală este că aceste linii bugetare suplimentare nu sunt identificate în proiectul de act normative, fiind, în realitate, inexistente, și nefiind indicate economii bugetare sau linii supradimensionate aflate la dispoziția niciunuia dintre cele două ministere, în acest sens″, se afirmă în avizul consultativ al CES pe draftul de act normativ.
Potrivit execuțiilor bugetare ale celor două ministere, cel al Energiei a plătit în total furnizorilor drept compensații peste 2,11 miliarde lei în primele 4 luni ale anului, iar cel al Muncii – peste 1,11 miliarde lei în primele 3 luni.
″Conform avizului Ministerului Energiei aferent proiectului de act normativ, acesta semnalează că nu dispune de resurse financiare pentru implementarea măsurilor propuse. În momentul de față, așa cum menționează și avizul, ministerul înregistrează datorii restante față de furnizori, în contul schemei de compensare, de 1.338.151 mii lei, în condițiile în care, oricum, furnizorii de energie înregistrează o întârziere la plată, în medie, de trei-patru luni, ultima raportare a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei fiind la nivelul lunii decembrie 2022. Prin urmare, există un risc ridicat pentru securitatea alimentării cu energie, în condițiile în care Guvernul intenționează să își asume o serie de măsuri despre care Ministerul Energiei declară că nu le poate pune în aplicare. În absența identificării unor surse realiste de finanțare pentru decontarea schemelor de compensare, proiectul de ordonanță de urgență prezintă riscuri semnificative și poate conduce la blocaje în sectorul energetic, fiind necesară, pe cale de consecință, identificarea unor soluții viabile pentru alocarea/suplimentarea în mod adecvat a bugetelor ministerelor care asigură decontarea acestor plăți″, se menționează în documentul citat.
Sumele colectate prin supraimpozitare se acumulează la așa-numitul Fond de Tranziție Energetică, plasat în afara bugetului de stat, de unde sunt redistribuite Ministerelor Energiei și Muncii, pentru plata compensațiilor cuvenite furnizorilor.
După cum a relatat Profit.ro, numai încasările la bugetul de stat din obligații fiscale ale industriei de extracție a țițeiului și gazelor naturale au scăzut cu peste 1 miliard de lei doar în primele 2 luni ale anului, față de perioada similară din 2022.
Tăierile de cheltuieli pregătite de către Guvern au un impact bugetar de 5,33 miliarde lei, potrivit proiectului de ordonanță de urgență pregătit de către Ministerul Finanțelor. Printre măsuri, se numără limite lunare de cheltuieli, aprobate de către Guvern, pentru ordonatorii de credite, o reducere cu 10% a cheltuielilor cu bunuri și servicii pentru 2023, interdicție la achiziția de mașini și mobilier, înghețarea angajărilor, cu unele excepția posturilor unice. De asemenea, sunt limitate la cel mult două posturi de persoană pozițiile care pot fi ocupate în consilii de administrație, precum și o reducerea cu 50% a numărului de posturi aferente cabinetelor la nivelul funcțiilor de demnitate publică din cadrul administrației publice centrale. Restricțiile privind achizițiile de mobilier și mașini se aplică și companiilor controlate de stat și regiilor autonome.
