Creșterea masivă a ponderii centralelor eoliene și solare în totalul producției de energie și al capacității instalate energetice a României, înmulțirea perioadelor de secetă, care afectează producția hidrocentralelor, presiunea scăzută a gazelor în rețeaua Transgaz, mai ales pe timp de iarnă, limitarea funcționării termocentralelor pe combustibili fosili și flexibilitatea redusă a centralei nucleare de la Cernavodă sunt factori care pun în pericol adecvanța sistemului energetic național, se arată într-un document recent al operatorului de transport și sistem Transelectrica.
Adecvanța este definită drept "capacitatea sistemului electroenergetic de a satisface în permanență cererile de putere și energie ale consumatorilor, luând în considerare ieșirile din funcțiune ale elementelor sistemului, atât cele programate, cât și cele rezonabil de așteptat a se produce neprogramat".
Astfel, Transelectrica a comandat un studiu de adecvanță a sistemului energetic național pe termen mediu și lung, pentru determinarea capacității și a structurii de producție necesare și pentru stabilirea necesarului de rezerve de putere disponibile. Studiul va trebui să țină cont atât de creșterea masivă a puterii instalate în centrale electrice eoliene și solare, cât și de perspectiva retragerii definitive din exploatare a unor centrale având ca sursă primară combustibilii fosili, respectiv cărbunele, păcura și hidrocarburile.
Scopul studiului este minimizarea costurilor cu serviciile tehnologice de sistem și determinarea necesarului de rezerve pentru parcurgerea cu bine a vârfurilor de consum din iarnă și vară.
Operatorul de transport și sistem se arată îngrijorat de modificarea substanțială a structurii de producție de energie din ultimii ani, în urma integrării unui număr mare de centrale eoliene și fotovoltaice, care au ajuns la o pondere de peste 20% în totalul producției și capacității instalate și al căror aport la menținerea funcționării în siguranță a sistemului electroenergetic național (SEN) este mult mai mic decât al centralelor clasice. În plus, centralele regenerabile beneficiază și de subvenții suportate de consumatori, prin intermediul certificatelor verzi incluse pe facturile de curent, și de preluarea cu prioritate a producției în sistem.
"Funcționarea centralelor electrice eoliene și fotovoltaice prezintă variații foarte mari de putere (atât la creștere, cât și la scădere), atât din punct de vedere al amplitudinii, cât și al vitezei de variație (uneori de peste 1.000 MWh), atât în timpul vârfului, cât și al golului de sarcină. Suprapunerea defavorabilă (creșterea de consum suprapusă cu scăderea producției sursei regenerabile și viceversa) a efectelor acestor variații peste caracterul natural al consumului, respectiv producției (vârf sau gol de sarcină) conduce la creșterea necesarului de rezervă de sistem și la creșterea semnificativă a costurilor cu echilibrarea sistemului", se afirmă în documentul citat.
În plus, faptul că centralele regenerabile beneficiază de subvenții și de preluarea cu prioritate a producției în sistem duce la scoaterea din piață a unor capacități clasice de producție, mai precis exact a celor care furnizează rezerve de sistem menite să compenseze intermitența producției de energie eoliană și solară, în special termocentrale, care au costuri mari de exploatare.
Astfel, Transelectrica atrage atenția că se reduce capacitatea instalată și cea disponibilă în termocentrale, atât în urma atingerii duratei maxime de funcționare, cât și a nerespectării condițiilor de mediu. Pentru unele termocentrale, retehnologizarea nu mai este posibilă tehnic, în timp ce pentru altele ar fi mult prea costisitoare și nu s-ar justifica din punct de vedere economic.
Recent, legislația UE a introdus noi limite de poluare pentru emisiile de substanțe toxice ale termocentralelor pe bază de combustibili fosili, care au la dispoziție patru ani să investească în modernizarea sistemelor de purificare a gazelor de ardere și a apelor reziduale, pentru ca până în 2021 să se alinieze standardelor europene. Fostul Guvern Grindeanu intenționa să atace noile norme la Curtea de Justiție a UE, însă în cele din urmă s-a renunțat la idee.
O altă problemă majoră subliniată de Transelectrica este "prezența succesivă a anilor secetoși în zona geografică a României și creșterea frecvenței acestora, cu efecte directe asupra hidraulicității și deci a producției din hidrocentrale, efecte resimțite atât în timpul verii respective, cât și în sezoanele următoare (trebuie menționat că hidraulicitatea extrem de scăzută din aceste perioade se suprapune în mod natural cu o producție redusă în centralele eoliene)".
Potrivit operatorului de transport și sistem, problematice sunt și incertitudinile privind asigurarea parametrilor normali de funcționare în rețeaua de transport a gazelor naturale. Astfel, Transelectrica ia în calcul, ca scenariu-limită, "suprapunerea situațiilor specifice vârfului de seară din iernile grele, când, pe fondul neacoperii comerciale substanțiale a curbei de sarcină prognozate de către notificările fizice și a lipsei producției eoliene și fotovoltaice, rețeaua de transport gaze naturale nu poate asigura presiunea necesară funcționării centralelor electrice pe gaze".
Nu în ultimul rând, Transelectrica atrage atenția și asupra flexibilității reduse a unităților centralei nucleare de la Cernavodă, care asigură circa 20% din producția totală de energie a României.
Una dintre posibilele soluții avute în vedere de Transelectrica, care va fi sau nu validată de studiul comandat de companie, este păstrarea în exploatare a unor centrale pe combustibili fosili, în vederea asigurării adecvanței și siguranței în funcționare a SEN.
"Acest aspect va reprezenta un element de analiză și diagnostic strategic atât pentru autoritatea de reglementare (ANRE – n.r.), cât și pentru ministerul de resort. El va susține politicile de menținere în exploatare a unor grupuri energetice sau continuarea activității unor producători și va oferi elementele necesare politicilor de investiții sau chiar strategiei energetice naționale", se menționează în documentul Transelectrica.
Complexul Energetic Hunedoara ar putea primi un ajutor de stat pe termen lung, între 2017-2024, în vederea asigurării funcționării unor grupuri energetice, de la Deva și Paroșeni. Argumentul părții române în negocierile cu Comisia Europeană este că astfel este asigurată funcționarea sistemului energetic național în condiții de securitate energetică, până la finalizarea investițiilor la Transelectrica și Porțile de Fier.
Alte soluții avute în vedere de Transelectrica și a căror oportunitate va fi analizată de studiul comandat sunt utilizarea stocajului de energie în SEN, care presupune estimarea valorii puterii de tip stocaj/pompare necesară, puterea și energia totală, treptele de putere și timpul estimat de utilizare, precum și echilibrarea sistemului energetic național prin gestionarea consumului, inclusiv prin utilizarea consumului dispecerizabil.
Printre obiectivele studiului comandat de Transelectrica se mai numără:
