Măsura de supraimpozitare a veniturilor suplimentare obținute de producătorii de energie din surse ne-fosile din vânzări de electricitate la prețuri superioare plafonului de 450 lei/MWh, prin taxarea cu 80% a diferenței dintre prețurile reale de vânzare și acest plafon, ar putea fi îndulcită și nuanțată, potrivit unui proiect legislativ.
În prezent, legea prevede că, în perioada 1 noiembrie 2021 – 30 martie 2022, "venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică rezultat din diferența dintre prețul mediu lunar de vânzare al energiei electrice și prețul de 450 lei/MWh se impozitează cu 80%", fiind exceptați de la acest impozit producătorii din surse fosile, inclusiv cogenerare.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Un draft de act normativ susținut de parlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) vrea să scadă costurile achizițiilor de energie din baza de impunere a impozitului și să îi scutească de impozitare pe producătorii care au practicat prețuri de sub 450 lei/MWh în perioada iunie-octombrie.
"(…) venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică rezultat din diferența dintre prețul mediu lunar de vânzare al energiei electrice din care se scad achizițiile de energie, și prețul de 450 lei/MWh se impozitează cu 80%, cu excepția producătorilor de energie electrică care au avut un preț mediu de vânzare a energiei electrice în perioada iunie - octombrie 2021 de sub 450 lei/MWh", este formularea propusă de AUR.
Proiectul a fost inițiat de către deputatul AUR de Ialomița Silviu-Titus Păunescu (42 de ani), absolvent de Mecanică Fină și Management Financiar-Contabil, cu experiență profesională de 15 ani ca inspector de daune în asigurări.
Acesta explică, în expunerea de motive a draftului, că producătorii care au încheiat contracte înainte de creșterea abruptă a prețurilor și care au susținut piața de energie prin livrări la prețuri scăzute, neînregistrând profituri în creștere, riscă să fie afectați de supraimpozitare, având în vedere că situația acestora nu a fost avută în vedere la momentul adoptării legii.
"Mai mult, producătorii mici care produc energie din surse regenerabile sunt în mod deosebit afectați, ei fiind nevoiți să achiziționeze constant energie pentru acoperirea contractelor în vigoare, achiziții care se fac la prețurile ridicate din piețele spot. Prețul mediu de vânzare de 450 lei/MWh, propus ca prag pentru exceptare, nu reflectă și achizițiile de energie. De aceea, veniturile realizate în mod efectiv din vânzarea de energie, după deducerea achizițiilor de energie, ajung să fie de maximum 150 de lei pentru unii producători, iar pentru alții negative. Într-adevăr, prețurile crescute din piață pot fi profitabile pentru producătorii aflați pe poziții privilegiate de vânzare, dar în egală măsură pot genera pierderi extraordinare pentru producătorii ce au vândut produse standardizate, la prețuri scăzute, și care sunt nevoiți în acest moment să efectueze achiziții de energie la prețuri ridicate, în vederea onorării contractelor încheiate", spune inițiatorul.
Potrivit sursei citate, luând în considerare situațiile diferite ale producătorilor de pe piață, supraimpozitarea nu poate fi aplicată în mod unitar și egal pentru ambele categorii menționate, iar producția de energie electrică nu poate fi confundată cu vânzarea de energie electrică.
"Producătorii, în special cei mici, se află mereu în dezechilibru și sunt nevoiți să achiziționeze energie pentru a-și putea acoperi obligațiile contractuale, atunci când sursa de producție nu este disponibilă (soare, vânt, apă). Deși vânzarea unui MWh la un preț de 800 lei este posibil să fi avut la bază un preț de producție foarte mic, iar astfel producătorul să profite de piață în vederea obținerii unui profit mai ridicat, este în aceeași măsură posibil ca un asemenea preț să fie întemeiat din cauza efectuării unor achiziții de energie de 700 lei sau 1.000 lei. Prin modalitatea în care a fost reglementată, supraimpozitarea poate transforma o tranzacție într-o pierdere financiară sau, de multe ori, se poate cumula cu o pierdere deja existentă, provocând pierderi și mai mari. De asemenea, în forma în care a fost adoptată, sunt create premisele ca un MWh să fie impozitat de mai multe ori până să fie achiziționat de un furnizor", se mai menționează în expunerea de motive.
Acolo se dă ca exemplu teoretic scenariul în care un producător încheie un contract de vânzare la prețul de 1.000 lei/MWh, preț la care va fi supraimpozitat cu 80% x 550 lei = 440 lei, dar nu estimează suficient de exact producția, așa că recurge la o achiziție din PZU pentru a-și îndeplini obligația contractuală.
"El va achiziționa energia de la un alt producător la prețul de 1.200 lei, producător care la rândul lui a fost supraimpozitat pentru același MWh (80% x 750 lei = 600 lei). În final, același MWh ajunge să fie de două ori supraimpozitat, valoarea totală a supraimpozitării ajungând, în cazul expus, la 1.040 lei", conchide documentul.
Supraimpozitarea energiei regenerabile a fost aspru criticată de către producători. "Aceste măsuri fac mai costisitoare operarea parcurilor eoliene existente și transmit un semnal extrem de negativ celor care se gândesc să investească în noi parcuri eoliene în România. Noua taxă (de 80% - n.r.) presupune că toți producătorii de energie vând energie electrică pe piața spot. Dar nu este așa. Unii au contracte pe termen lung cu prețuri fixe. Aceste parcuri eoliene riscă acum să piardă bani din energia pe care o produc", a declarat recent Giles Dickson, președintele WindEurope, cea mai importantă organizație profesională continentală a industriei eoliene.
Mai mult, alături de organizațiile europene Eurelectric și EFET, WindEurope a trimis o scrisoare Comisiei Europene în care critică supraimpozitarea și cer Executivului de la Bruxelles să verifice compatibilitatea acesteia cu prevederile legislației UE.
