Proiectul Ghidului este disponibil aici.
„Vedem în aceste zile că decizia de acum câteva luni de a ne concentra la Ministerul Mediului pe zona de stocare de energie a fost una corectă. Săptămânile acestea au făcut foarte clar că România ar putea importa mult mai puțină energie la ore de vârf dacă doar ar investi și în sisteme de stocare.
În ultimii ani, România a investit masiv în producerea energiei cu ajutorul panourilor fotovoltaice. Pasul firesc este să investim acum în stocare, astfel încât energia produsă ziua să poată fi folosită de prosumatori seara, când consumul este mai mare și România ajunge să importe energie.
Prin acest program de 400 de milioane de lei, deschidem finanțarea tuturor persoanelor fizice care au calitatea de prosumator, indiferent dacă și-au instalat panourile printr-un program al AFM sau din fonduri proprii. Vrem reguli clare, concurență reală și sisteme de stocare dimensionate după nevoile gospodăriilor.
Este o investiție care îi ajută direct pe oameni și, în același timp, crește reziliența sistemului energetic național”, a declarat ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu.
Programul urmărește valorificarea mai eficientă a energiei regenerabile produse de gospodării. Energia produsă în timpul zilei va putea fi stocată și utilizată ulterior pentru consumul propriu, în special în orele de seară, când consumul crește, iar producția fotovoltaică scade. Investițiile vor contribui astfel la reducerea presiunii asupra sistemului energetic național și la diminuarea necesarului de import în orele de vârf.
Potrivit proiectului de Ghid, sunt eligibile toate persoanele fizice care au calitatea de prosumator, respectiv dețin sisteme de producere a energiei electrice din surse regenerabile, racordate la rețea. Eligibilitatea nu va depinde de modul în care a fost finanțat sistemul fotovoltaic existent.
Programul va putea fi accesat atât de beneficiarii edițiilor anterioare ale programelor AFM, cât și de persoanele care și-au instalat panourile fotovoltaice din fonduri proprii.
Programul va fi deschis tuturor instalatorilor care dețin un atestat ANRE de tip B sau un atestat echivalent eliberat într-un alt stat membru al Uniunii Europene și care îndeplinesc cerințele minime privind transparența și capacitatea de implementare. Prin program va fi finanțată achiziția sistemelor de stocare destinate energiei electrice produse din surse regenerabile, cu o capacitate minimă de 12 kWh.
Sistemele vor trebui dimensionate în raport cu producția și nevoile reale de consum ale prosumatorilor, astfel încât energia produsă să fie utilizată cât mai eficient, iar presiunea exercitată asupra rețelei naționale să fie redusă.
Finanțarea acordată prin program va fi de maximum 15.000 de lei, TVA inclus, fără a depăși:
1.250 de lei pentru fiecare kWh de capacitate de stocare;
75% din valoarea cheltuielilor eligibile.
Beneficiarul va asigura o contribuție proprie de cel puțin 25% din valoarea eligibilă a investiției.
În perioada de consultare publică, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Administrația Fondului pentru Mediu vor organiza dezbateri cu prosumatorii, instalatorii, organizațiile profesionale și ceilalți beneficiari direct interesați. Toate observațiile și propunerile primite vor fi analizate înainte de aprobarea formei finale a Ghidului de finanțare.
Capacitatea adăugată în 2025 este, teoretic, suficientă pentru a transfera 77% din noua producție zilnică de energie solară a țării către intervalele orare fără lumină solară, arată o analiză Ember.
Noile capacități plasează Bulgaria pe primul loc în rândul piețelor analizate, devansând la mică distanță Chile (76%) și Australia (60%).
Capacitatea de stocare în baterii a crescut într-un ritm deosebit de rapid în Bulgaria.
Țara a adăugat aproximativ 3 gigawați-oră (GWh) de capacitate nouă de stocare în 2025, după ce, cu doar un an înainte, nu dispunea practic de nicio astfel de capacitate.
Până în mai 2026, capacitatea instalată s-a dublat, la 8,6 GWh.
Aeastă creștere a fost susținută de finanțări guvernamentale și de proceduri simplificate de autorizare, fiind preconizată o extindere continuă până în 2030.
Bulgaria, 77% capacitate de transfer în timpul nopții pentru energia solară captată în timpul zilei
Cfra de 77% pentru Bulgaria reprezintă potențialul teoretic al noilor baterii în raport cu creșterea producției de energie solară și nu ponderea efectiv măsurată a energiei electrice transferate în timp.
Bulgaria produce mult mai mult decât consumă, are capacități de stocare și scoate pe piață la vânzare cantități mari de energie electrică.
Schimburile comerciale de energie între cele două țări se fac pe baza unor licitații care pot fi anuale, lunare, zilnice sau care au loc chiar în ziua livrării.
Astăzi, România a cumpărat masiv energie din Bulgaria între orele 6:45 și 10:30, cu un preț mediu de 100 lei pe MWh, și între 18:00 și 24:00, cu un preț mediu de 243 lei pe MWh.
România a exportat energie în Bulgaria, în orele de supraproducție datorată parcurilor fotovoltaice, între orele 12 și 14:00, la un preț mediu de 40 de lei pe MWh.
Directorul Centralei Nuclear-Electrice de la Cernavodă, Romeo Urjan, explică motivul.
Diferențele constau în principal în sistemul de pompe care trimit apa necesară răcirii reactoarelor către centrală.
”În Bulgaria totul pornește de la proiectul instalației de răcire, modul în care sunt amplasate pompele de răcire. Noi suntem pe canalul Dunăre-Marea Neagră, pe o derivație a canalului, deci dintr-o dată avem un debit mai mic, bulgarii sunt direct pe Dunăre, au debit mai mare.
Dar, în plus, ei acolo au proiectat o altfel de stație de pompare cu pompe foarte puternice, un canal derivat din Dunăre, apă de răcire în trepte, ceea ce le permite o funcționare cu 20-30 de centimetri mai mult decât noi”, a explicat Romeo Urjan.
El a subliniat că nici centrala din Bulgaria nu este ”imună”, dar limita la care funcționarea acesteia este pusă în discuție este cu 20-30 de centimetri mai mare decât limita la care Centrala de la Cernavodă nu mai poate funcționa.
Romeo Urjan a menționat că și pompele centralei de la Kozlodui sunt tot vechi, sovietice, datând din anii 1980-1990. Potrivit acestuia, implementarea unui astfel de sistem de răcire la Cernavodă ar implica oprirea centralei pentru câteva luni de zile, soluția fiind o altă construcție hidrotehnică pe Dunăre care să devieze debitul fluviului către centrală.
″Pe fondul temperaturilor ridicate, se anticipează o creștere semnificativă a consumului de energie electrică, la vârful de seară acesta putând ajunge până la valori de circa 7.800 – 8.000 MW, comparativ cu valori de circa 7.000 MW înregistrate în perioada dinaintea valului de caniculă″, avertiza Ministerul Energiei, încă de vineri.
Pragul de 8.000 MW a fost menționat în aproape toate comunicările autorităților, de la declanșarea actualei crize energetice.
Oprirea iminentă și a unității 2 a centralei nucleare Cernavodă, care duce pierderea totală de putere de producție de energie a României la peste 1.400 MW, echivalentul a 20% din consum, se reflectă în prețurile de tranzacționare ale energiei angro din piața spot, a zilei următoare (PZU).
Astfel, energia tranzacționată astăzi cu livrare în sfertul de oră de vârf de consum 19:45 – 20 de mâine a avut un preț mediu de circa 2.416 lei/MWh, cu peste 71% mai mare decât cel aferent electricității tranzacționate ieri cu livrare astăzi, în același interval – de aproximativ 1.411 lei/MWh, potrivit datelor bursei locale de profil OPCOM.
Pe ore, cel mai scump interval de mâine este 19-20, cu un preț mediu de 1.571,88 lei/MWh, cu aproape 28% peste cel echivalent de ieri (1.229,76 lei/MWh), relevă datele analizate de Profit.ro.
″La ora 20:00, exact când consumul populației rămâne ridicat, producția fotovoltaică dispare rapid. Hidrocentralele sunt afectate de secetă, eolianul este imprevizibil, centralele pe gaze și cărbune care mai există, nu pot compensa integral deficitul, iar România ajunge să depindă de importuri într-o regiune în care aproape toate statele caută aceeași energie.
Aceasta nu mai este doar o problemă de piață. Este o problemă de adecvanță a sistemului și, în zilele critice, una de alegere între limitări industriale controlate și deconectări ale unor categorii de consumatori″, a comentat președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
Directorul centralei nucleare Cernavodă, Romeo Urjan, a declarat că unitatea 2 de la Cernavodă va începe procedura de oprire controlată joi dimineață, la ora 7:00.
″Unitatea 2 funcționează în acest moment în parametri normali, fără probleme de funcționare, vreau să menționez acest lucru în mod explicit.
Observând prognoza nivelului Dunării, precum și parametrii pe care îi măsurăm în centrală, am luat hotărârea ca, joi dimineață, la ora 7:00, să începem procedura de oprire controlată. Această oprire nu este dictată de fenomene neașteptate sau de defecțiuni, ci reprezintă o hotărâre voluntară de reducere graduală a puterii, având ca scop protejarea echipamentelor și evitarea afectării inutile a acestora, precum și pregătirea sistemului pentru eliminarea celor 680 MW pe care îi producem în prezent.
Am câștigat mai mult timp de funcționare decât am estimat inițial, am făcut calculele. Dacă nu ar fi fost operațiunile de dragare, derocare și amplasare a barjelor, am fi oprit cu 5 zile mai devreme. Până joi, la ora 7:00, câștigăm astfel o săptămână suplimentară de funcționare, motivul opririi rămânând, așa cum am precizat, nivelul scăzut al Dunării″, a spus Urjan.
