Orice guvern are dreptul să-și stabilească propriile reguli, inclusiv în privința impozitării activității de explorare și producție de hidrocarburi, însă noul sistem de redevențe petroliere pregătit de autoritățile de la București ar trebui să asigure faptul că investițiile în explorare și exploatare de resurse de petrol și gaze ale companiilor de profil își păstrează rata de rentabilitate în actualele condiții, de scădere masivă a cotațiilor mondiale la țiței, a declarat ambasadorul Marii Britanii la București, Paul Brummell.
Ambasadorul a făcut declarația în cadrul evenimentului Black Sea Offshore Conference 2015.
"Orice guvern are dreptul să-și stabilească propriile reguli, inclusiv în privința impozitării activității de explorare și producție de hidrocarburi", a declarat Paul Brummell, întrebat de moderatorul dezbaterii cum ar trebui să fie noul sistem de redevențe petroliere pregătit de Guvernul de la București.
El a adăugat că sistemul de redevențe în prezent în vigoare datează din 2004 și că este firesc să fie revizuit, însă a adăugat că mai importante sunt stabilitatea și claritatea.
"Prețul țițeiului a scăzut foarte mult, iar unele companii petroliere s-au retras din România din această cauză. Noile redevențe trebuie să asigure faptul că investițiile în explorare și exploatare de resurse de petrol și gaze ale companiilor de profil își păstrează rata de rentabilitate în actualele condiții, de scădere masivă a cotațiilor mondiale la țiței", a afirmat ambasadorul Marii Britanii în România.
Redevențele în prezent în vigoare reprezintă cote procentuale din valoarea producției brute extrase, acestea fiind stabilite în 2004 prin Legea petrolului. La țiței, acestea sunt de 3,5% pentru zăcăminte care produc sub 10.000 de tone/trimestru, 5% pentru zăcăminte care produc între 10.000 și 20.000 de tone/trimestru, 7% pentru zăcăminte care produc între 20.000 și 100.000 de tone/trimestru și 13,5% pentru zăcăminte care produc peste 100.000 de tone/trimestru.
La gaze naturale, redevențele sunt de 3,5% pentru zăcăminte care produc sub 1 milion de metri cubi/trimestru, 7,5% pentru zăcăminte care produc între 1 și 5 milioane de metri cubi/trimestru, 9% pentru zăcăminte care produc între 5 și 20 de milioane de metri cubi/trimestru și 13% pentru zăcăminte care produc peste 20 de milioane de metri cubi/trimestru.
Statul român a încasat anul trecut, în total, din redevențe petroliere, suma de 1,38 miliarde lei, cu 13,3% mai mult decât în 2013, principala cauză fiind majorarea de către stat a prețului de vânzare a producției interne de gaze naturale și eliminarea treptată a prețurilor reglementate la gaze, în condițiile în care prețurile la țiței s-au redus semnificativ în 2014.
În februarie anul acesta, americanii de la Chevron au anunțat că renunță la perimetrele de gaze de șist concesionate în România din cauza faptului că explorările derulate pe aceste concesiuni nu au dus la descoperirea de zăcăminte exploatabile comercial. Pe de altă parte, săptămâna trecută, compania rusă de petrol și gaze Lukoil a anunțat descoperirea unui zăcământ important de gaze naturale în sectorul românesc al Mării Negre, estimările preliminare, care urmează a fi confirmate de forajul de evaluare, indicând prezența de resurse de gaze în cantitate care poate depăși 30 miliarde de metri cubi.
Cotația medie a sortimentului de țiței Brent a scăzut de la 101,93 dolari/baril în T3 2014 la 61,88 dolari/baril în T2 2015 și 50,47 dolari/baril în T3 2015, iar cea a sortimentului Ural – de la 100,93 dolari/baril în T3 2014 la 61,42 dolari/baril în T2 2015 și 49,75 dolari/baril În T3 2015.
Grupul austriac OMV, acționarul majoritar al OMV Petrom, și-a revizuit în minus, în al treilea trimestru al anului, estimările cu privire la prețul mediu al barilului de țiței în următorii ani, ceea ce a obligat grupul austriac să-și reevalueze activele din sectorul de explorare și producție de hidrocarburi la o valoare în scădere cu 1 miliard de euro.
Producția totală de țiței și gaze a OMV Petrom a scăzut în al treilea trimestru din 2015 cu 3,8% față de trimestrul anterior și cu 2,2% comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 174.000 tone echivalent petrol, mai puțin decât cea a acționarului majoritar al companiei, grupul austriac OMV, care s-a redus cu 4,88% față de trimestrul anterior și cu 6,1% comparativ cu trimestrul III din 2014, la 292.000 tone echivalent petrol.
Potrivit informațiilor Profit.ro, Guvernul a amânat din nou modificarea actualului sistem de redevențe petroliere, din cauza schimbării drastice a situației pe piețele mondiale de țiței, unde prețurile s-au redus dramatic comparativ cu anul trecut. Pe lista priorităților guvernului pentru a doua sesiune legislativă din 2015 apare însă un nou proiect de Lege privind instituirea unui impozit pe profitul obținut doar din exploatarea gazelor naturale, nu și a petrolului, cu un termen de finalizare a procedurii legislative propus pentru noiembrie 2015.
În mai anul acesta, secretarul de stat Dan Manolescu declara că Guvernul va trimite Parlamentului, în septembrie, un proiect de lege privind redevențele în sectorul petrolului și gazelor, care va include și un impozit pe profitul din exploatare și deduceri pentru investiții.
Noul sistem va stabili redevențe diferențiate pentru activitățile extractive terestre și marine, care vor fi aplicate numai în cazul contractelor noi. Totodată, sistemul va include o taxă pe profit pentru activitățile de exploatare, pe lângă impozitul de 16%, și un sistem de deduceri, bazat pe investiții, spunea Manolescu.
"Intenționăm ca veniturile colectate prin noul sistem să fie cel puțin la nivelul celor actuale. Proiectul va fi trimis Parlamentului în septembrie, când parlamentarii se vor întoarce din vacanța de vară", declara Manolescu. El arăta că nu a fost stabilit încă nivelul taxei suplimentare pe profitul din activități de exploatare și nici nivelul deducerilor.
