Cehia concurează cu țările din Europa de Est, între care se găsește și România, pentru amplasarea unei fabrici de baterii. Este vorba despre a patra uzină a grupului VW, prevăzută în planurile de electrificare.
Volkswagen a anunțat locul în care va construi a treia fabrică de baterii a grupului, parte din planurile sale de trecere la producția pe scară largă a automobilelor electrice, însă cea de-a patra uzină care va produce celule de baterii nu are încă un loc stabilit. Se știe însă că în „pole position” se află Cehia, unde grupul are uzinele Skoda. Compania cehă face eforturi pentru a găsi susținere din partea guvernului, astfel încât să poată îndeplini condițiile impuse de Consiliul de Administrație al VW AG, însă decizia finală va fi la Wolfsburg.
CEO-ul Herbert Diess a anunțat că „discuția despre a patra locație pentru baterii din Europa de Est a început deja”, fără a oferi însă mai multe detalii. În toamna trecută, el a vizitat Cehia și a spus că țara ar fi o locație potrivită, dar că decizia va fi luată în 2022. Thomas Schafer, CEo al Skoda Auto, recunoaște că Cehia nu a primit încă o decizie favorabilă. „Suntem în competiție cu țările vecine”. Printre țările enumerate de VW s-au numărat și Polonia, Slovacia sau Ungaria.
Planurile Volkswagen Group prevăd construirea a șase fabrici de celule de baterii, până în 2030. Acestea ar urma să asigure o capacitate de 240 GWh, suficientă pentru a acoperi necesarul stabilit pentru o producție de vehicule electrice care să ajungă până la 50% din totalul vânzărilor grupului, ceea ce ar însemna 4 – 5 milioane de autoturisme propulsate de baterii, anual. Prima uzină pentru care VW a încheiat acorduri este Northvolt, din Suedia, un parteneriat în care grupul german este doar acționar. A doua uzină va fi cea din Salzgitter, din Germania, iar a treia a fost anunțată abia acum, ea urmând să fie construită în Spania, cu finanțare din partea guvernului. Pentru celelalte trei, VW caută de asemenea soluții de finanțare guvernamentală, care să diminueze substanțial efortul investiției proprii. În Spania, de exemplu, din șapte miliarde de euro, cât va costa fabrica și rețeaua orizontală de furnizori, guvernul ar putea susține jumătate.
Pentru Europa de Est, alocarea unei uzine ar însemna nu doar costuri mai mici de construire a fabricii, cu ajutorul terenurilor mai ieftine și a subcontractorilor locali, dar uzina ar fi mai aproape de actualele locații de producție din Ungaria și Slovacia, care vor trece și ele la producția de automobile electrice în câțiva ani.
Șansele României pentru acest proiect sunt foarte mici, din aceleași motive pentru care alte investiții realizate de producători auto ne-au ocolit. Spre exemplu, toate cele trei mărci premium europene, Audi, BMW și Mercedes, și-au construit uzine în Ungaria, la doi pași de România, evitând țara noastră din cauza absenței unei infrastructuri corespunzătoare pentru transportul automvehiculelor. În cazul celulelor însă, acest obstacol nu ar fi la fel de mare, deoarece transportul s-ar putea face și cu vehicule mai mici. În plus, în vestul țării rețeaua de autostrăzi începe să deservească tot mai multe județe, astfel că perimetrul Sibiu – Cluj – Timișoara – Arad devine frecventabil pentru un investitor.
