Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, lansează acuzații împotriva companiei WeBuild, constructorul Podului peste Dunăre de la Brăila, sugerând că aceasta s-ar angaja într-un act de șantaj prin refuzul de a deschide pasajul peste liniile CFR de la Brăila și descărcarea de la Jijila. El transmite un avertisment antreprenorului din Italia, afirmând că acesta „se joacă cu focul”. Anul trecut, Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, a impus penalizări de 80 de milioane de lei companiei WeBuild pentru întârzieri și neconformități.
În plus, ministrul Grindeanu aduce în discuție cazul companiei UMB, care, deși are cele mai multe contracte pentru autostrăzi și drumuri expres, nu a făcut nicio revendicare de despăgubire până în prezent, arată Puterea.
În vara anului 2022, Guvernul a introdus, prin ordonanță de urgență, noi reglementări de ajustare a prețurilor la lucrări publice, într-un context în care constructorul român Spedition UMB, deținut de familia omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, printre cei mai importanți antreprenori de drumuri din țară, a atenționat anterior că va opri lucrul pe cele 7 mari șantiere ale sale de drumuri expres și autostrăzi (140km) în lipsa unor clarificări.
Atunci a fost relatat că UMB Spedition a transmis Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere că nu poate duce la capăt contractele pe care le are în vigoare cu statul român din cauza creșterilor de prețuri la materialele de construcție.
Grindeanu subliniază că „Descărcarea pe malul tulcean de la Jijila este gata, 99,99%. 0,01 reprezintă procedura de recepție.” El atrage atenția că lucrările trebuie să fie remediate înainte de recepție, dar asta nu ar trebui să împiedice deschiderea legăturii Jijila și dezvoltarea rutieră pe malul brăilean. El îi avertizează public pe cei implicați că se află într-o situație periculoasă. Grindeanu subliniază că, deși companiile pot solicita despăgubiri în instanță, este crucial ca lucrurile să avanseze.
,,Descărcarea pe malul tulcean de la Jijila este gata, 99,99 %. 0,01 reprezintă procedura de recepție. Este o atitudine pe care cei care au realizat lucrarea vreau să și-o îndrepte. Nu vom face recepția până nu se remediază neconformitățile, dar asta nu înseamnă că nu se pot deschide legătura Jijila și dezvoltarea rutieră de pe malul brpilean până la sensul giratoriu. Îi atenționez public că se joacă cu focul. repet, verificați, lucrarea este terminată și pe malul brăilean și pe cel tulcean. Este un lucru care ține tot de practică avocățească de a câștiga claimuri (despăgubiri) în instanță. Vă dau un alt exemplu, o companie românească (n.r UMB) are 350 de kilometri de autostradă și drum expres în execuție…nici măcar un claim… și nu de când a venit Grindeanu. Sigur că nu e farmacie pe un șantier, dar lucrurile trebuie să se și întâmple. Astăzi când vorbim, în România sunt în execuție 750 de kilometri de autostradă și drum expres”, a declarat ministrul Transporturilor.
Grindeanu a spus că nu poate accepta ca o lucrare finalizată pe zona rutieră să nu fie folosită. Conform acestuia, constructorul ar refuza darea în trafic din chestiuni birocratice.
„Au venit în România acum 15-20 de ani, dar dacă au venit cu 100 de ingineri, au venit și cu 100 de avocați după ei, ca să ia claim-uri. În acest moment au devenit o practică destul de restrânsă, și au mai rămas doar la una sau două companii. Îi atenționez că se joacă cu focul. Lucrarea este finalizată și pe malul brăilean și pe malul tulcean. Acesta este un lucru care ține în acest moment tot de o practică avocățească, de a câștiga claim-uri în instanță. Haideți să intrăm pe o zonă constructivă”, a îndemnat la final ministrul Transporturilor.
Anterior a fost relatat că rampa de acces spre viaductul care duce spre Podul peste Dunăre prezintă din nou tasări pe malul din Brăila, după ce, în septembrie 2023, CNAIR a mai semnalat o astfel de problemă, iar de această dată soluția pe care constructorul WeBuild o ia în calcul pentru stoparea tasării fiind forarea a 40 de stâlpi, potrivit informațiilor furnizate de purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu.
„Anul trecut, prin septembrie, a apărut această tasare. La momentul respectiv, le-am transmis o notificare celor de la WeBuild, prin care le-am solicitat să remedieze tasarea. Ei au făcut o lucrare punctuală, ca să nu spun de mântuială, adică au încărcat cu asfalt zona tasată, încercând să o aducă la cotă. Tasarea a continuat și iată că, anul acesta, s-au adăugat încă 10-15 centimetri față de tasarea astupată de ei anul trecut. Ca atare, le-am mai făcut o notificare, în care le-am zis că trebuie să intervină cu o soluție permanentă de stopare a tasării, iar în acest moment soluția identificată de ei este forarea unor stâlpi pe lângă această rampă a viaductului. Deocamdată sunt în faza de experimentare a soluției, după care vor trece la faza de aplicare a soluției definitive. Cred că sunt 40 de piloți, pe care îi vor fora pentru a stopa această tasare. Au termen 3-4 luni pentru a remedia această problemă, iar totul se va face pe banii și pe timpul lor, intră în contract, nu este o lucrare aparte, nu pot avea scuze că întârzie anumite lucrări din contract. Ei trebuie să meargă în paralel și cu finalizarea obiectivelor din contract și cu această neconformitate pe care trebuie să o rezolve”, a declarat, pentru Agerpres, Alin Șerbănescu.
Reprezentantul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a precizat că tasarea apărută la rampa de acces pe Podul peste Dunăre nu afectează stabilitatea podului, dar creează deservicii în ceea ce privește circulația pe pod, din cauza denivelării apărute, și poate duce la costuri suplimentare în perioada de întreținere a podului.
„În ansamblu – mă refer la tot ce înseamnă pod și drumuri – nu este o situația gravă. Tasarea apărută pe rampa de acces pe pod nu afectează nici corpul podului, nici pilonii, nici tablierul, nici blocurile de ancoraj, este un corp separat, este rampa de acces spre viaductul care duce spre pod. Dar din perspectiva confortului circulației, creează o problemă reală, pentru că nu este normal să vii cu 80-90 km/h și, din cauza denivelării, să zbori doi metri în aer. Nu e normal ca, pe o lucrare nouă, plătită cu bani grei, să-ți apară astfel de probleme. Responsabilitatea este în totalitate a acestui antreprenor, care trebuie să intervină și să remedieze problemele, pentru că, repet, nu vom recepționa acest pod, până când toate componentele lui nu vor fi executate conform contractului și conform normativelor. Am comandat pod nou, trebuie să primim pod nou, nu pod la care se desfac șuruburile, nu pod la care se ondulează asfaltul, nu pod la care se tasează rampele. Deși astfel de neconformități nu prezintă risc iminent și imediat și nu se ajunge la căderea podului, vor crea cheltuieli suplimentare în perioada de întreținere, care va dura 120 de ani”, a spus Alin Șerbănescu.
Potrivit purtătorului de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, constructorul WeBuild a depășit toate termenele în ceea ce privește realizarea obiectivului Pod Suspendat peste Dunăre.
„Ca termene, WeBuild a depășit tot ce se putea depăși. Inițial, contractul semnat în 2018 avea dată de finalizare decembrie 2021, care a fost depășită. Au venit cu o extensie de timp câștigată în instanță, până în iulie 2022, care a fost și ea depășită, Suntem în martie 2024, când nu am finalizat drumul de legătură până la Jijila, nu am demontate macaralele, nu am rezolvată problema neconformităților, nu am recepționat până la acest moment pasajul peste calea ferată de pe malul Brăila – deși, din punctul nostru de vedere este finalizat, WeBuild nu cere recepția acolo. Plus că ne-au rămas datori cu o soluție permanentă pentru asfaltul de pe pod, pentru că tot ceea ce au făcut ei acolo, după deformațiile acelea ale asfaltului, considerăm că este o soluție provizorie, nu avem o soluție prezentată pentru asfaltul de pe pod. În ansamblu, ei au ajuns cu contractul undeva la 98%, dar aici vorbim de mobilizare și de ritmul de lucru, care sunt neconforme din punctul nostru de vedere. Drumul spre Jijila este finalizat în procent de 94%, mai au șanțuri de făcut, asfalt de pus și niște racorduri de făcut, dar pe șantier mobilizarea este foarte scăzută, iar în ritmul acesta, nu știu când vor termina, ultimul termen asumat de ei este octombrie 2024”, a mai spus Șerbănescu.
Reprezentantul CNAIR a mai declarat că toate problemele pe care constructorul WeBuild le are în ceea ce privește realizarea Podului peste Dunăre de la Brăila i-ar putea aduce deservicii în ceea ce privește credibilitatea la nivel internațional.
„WeBuild trebuie să devină responsabili și să trateze cu seriozitate acest proiect, pentru că creează deservicii nu doar CNAIR, ci întregii populații a României. Ei sunt o firmă internațională, toate problemele care apar pe pod aruncă o pată și pe blazonul lor de firmă, nu cred că cineva va mai avea atâta încredere în ei în momentul în care își va da seama și va vedea că nu sunt în stare să ducă la capăt, în timp util și în condiții tehnologice bune, un proiect de anvergura asta. La nivelul la care pretinde că este WeBuild, ar trebui să nu aibă niciun fel de problemă pe acest pod, numai că ei au probleme de constructori medii, nu de constructori de top. Dacă nu le pasă de noi și de populația României, măcar să le pese de imaginea lor, pentru că toată situația asta nu este văzută doar de noi, în România, este văzută și pe plan internațional și s-ar putea să aibă probleme în ceea ce privește încrederea față de ei, ca și constructori profesioniști de top, mai ales că una din realizările pe care le clamează ei în materialele promoționale este Podul de la Brăila”, a completat Alin Șerbănescu.
Podul peste Dunăre de la Brăila – cel mai mare pod suspendat construit vreodată în România, al treilea ca dimensiune din Europa și ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră – a fost inaugurat pe 6 iulie 2023.
Valoarea inițială a proiectului a fost de 1,996 miliarde de lei, fără TVA, fonduri externe nerambursabile, iar constructorul Asocierea Astaldi S.P.A. – IHI Infrastructure System Co. Ltd., denumit în prezent WeBuild.
Sursa video: Monitorul de Brăila
