Serviciile furnizate de compania de ridesharing Uber sunt încadrate drept „serviciu în domeniul transporturilor” și sarcina de a reglementa condițiile prestării unor asemenea servicii revine statelor membre, a dewcis astăzi Curtea de Justiție a UE, într-un proces deschis de o asociație a șoferilor de taxi din Barcelona. Ieri, Primăria Capitalei a decis că în București pot desfășura activitatea de transport în regim taxi doar transportatorii autorizați care au dispecerat autorizat de municipalitate. După decizia Primăriei București, Uber a transmis că, la o primă vedere, modificările nu afectează servicii ca Uber, dar că analizează situația.
Imediat după această decizie, Uber a transmis urmptorul punct de vedere: „În majoritatea țărilor UE în care operăm sub legea transportului sau suntem în curs de reglementare, această hotărâre nu afectează mersul lucrurilor. Totuși, în continuare, milioane de europeni sunt împiedicați să folosească aplicații similare cu ale noastre. Așa cum a declarat noul nostru CEO, Dara, este necesar ca serviciile de tip Uber să fie reglementate, astfel vom continua dialogul cu autoritățile din Europa. Aceasta este abordarea noastră pentru a ne asigura că oricine poate comanda o cursă sigură la apăsarea unui buton”.
Judecătorii UE au decis totodată că un astfel de serviciu precum cel al Uber trebuie exclus din domeniul de aplicare al liberei prestări a serviciilor în general.
În 2014, o asociație profesională a șoferilor de taxi din Barcelona (Spania) s-a adresat instanței pentru a fi constatat că activitățile Uber Systems Spain, o societate afiliată Uber Technologies, constituie practici înșelătoare și acte de concurență neloială, deoarece nu dețin licențele și permisele prevăzute de Regulamentul privind serviciile de taxi în Zona Metropolitană Barcelona. Pentru a verifica dacă activitățile Uber sunt susceptibile să fie calificate ca neloiale și să încalce normele de concurență spaniole, Judecătoria a cerut CJUE să verifice dacă Uber trebuie sau nu trebuie să dețină o autorizație administrativă prealabilă.
În decizia de astăzi, CJUE a stabilit că serviciul furnizat de Uber nu se rezumă la unul de intermediere, care constă în a pune în legătură, prin intermediul unei aplicații pentru smartphone, un conducător auto neprofesionist care utilizează propriul autovehicul și o persoană care dorește să efectueze o deplasare urbană, deoarece, în această situație, furnizorul acestui serviciu de intermediere creează în același timp o ofertă de servicii de transport urban pe care o face accesibilă în special prin instrumente informatice și a cărei funcționare generală o organizează în favoarea persoanelor care doresc să recurgă la această ofertă în vederea unei deplasări urbane.
Curtea arată în această privință că aplicația furnizată de Uber este indispensabilă atât pentru conducătorii auto, cât și pentru persoanele care doresc să efectueze o
deplasare urbană. Aceasta subliniază de asemenea că Uber exercită și o influență decisivă asupra condițiilor prestației furnizate de conducătorii auto.
În consecință, Curtea apreciază că că acest serviciu de intermediere trebuie considerat ca făcând parte integrantă dintr-un serviciu global al cărui element principal este un serviciu de transport și că, prin urmare, corespunde calificării nu drept „serviciu al societății informaționale”, ci drept „serviciu în domeniul transporturilor”.
În aprilie, transportatorii și taximetriștii care fac parte din Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) au organizat proteste în fața sediului Guvernului împotriva Uber, nemulțumiți că pierd clienți.
Primarul general a anunțat, la începutul lunii decembrie, intenția de a modifica regulile de desfășurare a transportului în regim de taxi în Capitală. Gabriela Firea afirma, după o întâlnire cu reprezentanții taximetriștilor, că vor fi interzise toate formele de practicare a taximetriei care nu se încadrează in prevederile legale, aceștia reclamând, printre altele, "concurența neloială practicată prin sistemele de aplicații online ce oferă servicii ilegale de taximetrie". Aceasta în condițiile în care, în mai multe rânduri taximetriștii din București, dar și cei din alte orașe, și-au exprimat nemulțumirea față de serviciul de transport UBER, la sfârșitul lunii noiembrie, în Capitală, zeci de taxiuri mergând în coloană prin zonele aglomerate ale orașului, în semn de protest.
Uber a reacționat atunci spunând că serviciile de carsharing, de taxi și transportul în comun constituie, împreună, soluții care pot duce la reducerea aglomerației, a poluării și pot rezolva problema parcărilor din București. Uber mai spunea că dialogul este cea mai bună cale pentru a oferi bucureștenilor cele mai bune servicii de transport.
Uber a fost înființată în 2009 în Statele Unite ale Americii, cu scopul a rezolva o problema simplă - cum poți comanda o cursă la atingerea unui buton.
Din februarie 2015, Uber este prezent și în România, în București și, din 2016 și la Cluj, Brașov și Timișoara.
Anul trecut, Uber a înregistrat în România o cifră de afaceri de 4,52 milioane de lei, de la 1,53 milioane de lei în 2015, și un profit net de 155.816 lei, în creștere cu 181,6% față de anul precedent.
Concurentul Uber pe piața locală este startup-ul estonian Taxify, o aplicație lansată în vara anului trecut în România, deocamdată doar în București.
