Dacă în urmă cu 10 ani șoferii considerau că starea drumurilor este principala problemă referitoare la traficul rutier, acum ei acuză în principal comportamentul altor conducători auto pentru starea de nesiguranță din circulație, relevă date oficiale.
Concluzia rezultă dintr-un studiu realizat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), pe baza unei variante modificate și completate a chestionarului SARTRE (Social Attitudes to Road Traffic Risk in Europe) și a unor eșantioane reprezentative la nivel național pentru deținătorii de permis de conducere cu vârsta până în 70 de ani.
Potrivit sursei citate, accidentele rutiere reprezintă pentru populația de referință o sursă de îngrijorare superioară celor pe care le pot provoca alte amenințări pentru calitatea vieții, constituindu-se pentru această categorie de populație ca un pericol mai concret, apropiat, actual, asupra căruia au mai puțin control.
În acest context, peste jumătate dintre cei chestionați afirmă că nu se simt în siguranță în trafic, principalele motive care generează starea de nesiguranță fiind, în opinia respondenților, comportamentele altor conducători auto, calitatea scăzută a drumurilor și numărul mare de accidente.
În motivarea opiniei lor privind starea de nesiguranță resimțită, conducătorii auto așează între principalii factori externi nerespectarea regulilor de circulație (67,5%), faptul că mulți șoferi fac manevre riscante/ conduc imprudent (62,5%) și situația precară a drumurilor (61,4%). Pentru mai mult de o treime dintre cei care și-au declarat starea de nesiguranță, numărul accidentelor rutiere reprezintă un factor care contribuie la aceasta.
Astfel, rezultatul cercetării precizează faptul că, dintre toate elementele care concură la desfășurarea circulației rutiere, nivelul cel mai ridicat de amenințare la adresa siguranței generale este dat de comportamentul în trafic al șoferilor, de relațiile în trafic dintre șoferi, respectiv, dintre șofer și regula rutieră.
Comparativ, în ultimă cu 10 ani, în 2017, același tip de studiu, realizat tot la nivelul MAI, releva că starea drumurilor constituia principalul aspect negativ în traficul rutier pentru 87,8% dintre șoferii chestionați, iar pentru 86,1% situația parcărilor era principala preocupare. Respectarea regulilor de circulație de către șoferi era abia pe locul al treilea printre îngrijorări, fiind indicată de 80% dintre respondenți.
Referindu-se la propriul comportament rutier, 65,5% dintre șoferii chestionati susțin că, de cele mai multe ori, respectă viteza legală, indiferent de evoluția celorlalte mașini din trafic. Această conduită este adoptată în mai mare măsură de femei decât de bărbați și de către persoanele de peste 45 de ani, comparativ cu cele sub 25 de ani.
Cu toate acestea, în situațiile în care execută depășiri ori în cele în care, ziua, drumul este liber, pentru mai mult de jumătate dintre subiecți probabilitatea de a depăși viteza legală devine una semnificativă. Pe de altă parte, certitudinea de a nu exista supraveghere radar pe drumul pe care circulă nu reprezintă un motiv pentru a depăși limita vitezei legală decât pentru mai puțin de un sfert dintre conducătorii auto.
În legătură cu acest ultim aspect. mai puțin de 10% dintre șoferii chestionați evaluează ca improbabilă situația de a le fi verificată viteza cu aparatul radar, în timp ce 56,3% estimează că se pot afla în această situație des, foarte des sau întotdeauna, ridicându-se astfel problema eficienței pe care această măsură o are în motivarea unui comportament rutier corect. Prezența ori absența monitorizării radar, în raport de alte determinări, influențează într-o manieră mult mai puțin semnificativă comportamentul rutier legat de viteză.
Și în raport cu normele rutiere conducătorii auto din România au tendința de a declara formal necesitatea respectării acestora, dar de a-și ajusta propriul comportament rutier și a încălca parte dintre aceste reguli în funcție de circumstanțe și interese. Aglomeratia, necesitatea menținerii unui trafic fluent, conformarea la „ritmul” șoselei sunt cel mai frecvent invocate motive pentru care abaterile de la norme le par conducătorilor auto acceptabile.
Deși admit gravitatea problemei accidentelor rutiere, cei mai mulți dintre șoferii chestionati consideră că principala soluție de îmbunătățire a traficului rutier ar fi investiția în infrastructură. De asemenea, admit că ar fi nevoie și de măsuri reglatoare ale comportamentului șoferilor (sancțiuni, ridicarea standardelor de acordare a permisului și creșterea calității instruirii, radare mobile si camere video de supraveghere, creșterea numărului de agenți de circulație) sau de măsuri de siguranță (îmbunătățirea semnalizării rutiere).
Astfel, cei mai mulți dintre soferii români consideră că îmbunătățirea traficului se poate obține prin îmbunătățirea calității drumurilor (68,4%). Într-o măsură mai redusă, la îmbunătățirea traficului rutier ar contribui promptitudinea în sancționarea abaterilor constatate (39,8%), îmbunătățirea instruirii șoferilor (31%) și creșterea diticultății examenului pentru obținerea permisului de conducere (30%).
