După ce au pierdut energia ieftină din Rusia și confruntate cu incertitudinea legăturilor sale comerciale cândva profitabile cu China, Germania se confruntă acum cu o criză legată de un al treilea ingredient din formula sa de succes pe termen lung - relațiile consensuale din economie, transmite Reuters.
Împreună, liderii industriei, sindicatele și politicienii din Germania au căutat și au obținut, timp de decenii, un acord asupra deciziilor de producție și de muncă, care, la rândul lor, au furnizat baza dezvoltării economice postbelice a țării.
Amenințarea Volkswagen de a rupe acest tabu pentru a închide fabrici germane, pentru prima dată, este un test direct pentru a stabili dacă acel model de consens poate supraviețui și încă poate fujcționa într-un mediu global pe care unii îl consideră dificil existențial, arată Reuters, citat de News.ro.
Dezindustrializarea are loc în Germania”, a declarat șefa comitetului de întreprindere al Volkswagen, Daniela Cavallo, săptămâna aceasta, cerând soluții pentru a garanta că ”în viitor vor mai exista locuri de muncă industriale în Germania”.
Industria prelucrătoare încă reprezintă 27% din totalul angajărilor din Germania - în scădere față de 32% acum 20 de ani, arată cifrele Organizației Internaționale a Muncii, dar totuși o pondere mult mai mare decât în majoritatea economiilor avansate.
Aproximativ 120.000 dintre cei 200.000 de angajați ai mărcii VW se află în Germania.
Aceleași structuri consensuale pentru relațiile de muncă care de-a lungul anilor au cumpărat pacea industrială și au asigurat siguranța locului de muncă vor fi acum puse la lucru în negocierile dintre conducere și sindicate, care urmează să înceapă săptămâna viitoare.
Aceste discuții au loc în timp ce Volkswagen și alți giganți europeni vechi producători de mașini, inclusiv Stellantis și Renault, se luptă cu costurile ridicate ale forței de muncă și energiei, precum și cu concurența crescândă din partea rivalilor asiatici, cu prețuri mai mici, care livrează mai multe mașini în regiune.
Faptul că reprezentanții lucrătorilor au jumătate din voturi în consiliul de supraveghere al VW îngreunează capacitatea conducerii grupului să forțeze închiderile.
Liderii sindicali doresc o soluție negociată, dar conducerea susține că amploarea provocărilor înseamnă că trebuie să dea ceva.
”Dacă continuăm așa, nu vom reuși transformarea. Este responsabilitatea noastră comună să îmbunătățim eficiența costurilor fabricilor germane”, le-a spus directorul financiar Arno Antlitz lucrătorilor de la sediul producătorului auto din Wolfsburg.
IG Metall a spus că ar putea lua în considerare trecerea la o săptămână de patru zile ca o alternativă la închideri - o mișcare pusă în aplicare în anii 1990 timp de peste un deceniu, ca parte a unor eforturi anterioare de reducere a costurilor, care au inclus reduceri mai mici ale salariilor.
Volkswagen nu a comentat dacă acest lucru ar putea funcționa în mediul actual.
TIMPUL ESTE LIMITAT
O componentă separată este ce rol ar trebui să aibă statul. Există o lipsă de investiții publice pentru a ajuta dezvoltarea piețelor, a declarat Olaf Lies, ministrul economiei din Saxonia Inferioară, unde se află sediul Volkswagen și majoritatea fabricilor afectate de încheierea programului de securitate a locurilor de muncă.
Landul este, de asemenea, al doilea cel mai mare acționar al Volkswagen și deține două din cele 20 de locuri în consiliul său de supraveghere.
”Acest lucru pune multe companii și, prin urmare, Germania, ca mediu afaceri, într-o situație foarte dificilă”, a declarat Lies pentru Reuters.
Acest lucru nu a scăpat de atenția coaliției cancelarului Olaf Scholz de la Berlin.
”Orice are de-a face cu producția industrială care dispare nu va reveni”, a declarat pentru Reuters o sursă din cadrul coaliției.
Atât ministrul Economiei, Robert Habeck, cât și ministrul Finanțelor, Christian Lindner, recunosc că Germania se confruntă cu probleme structurale ca locație de afaceri, dar au opinii diferite în ceea ce privește ce trebuie făcut - chiar și în ceea ce privește rolul vehiculelor electrice în viitorul Germaniei.
În timp ce Habeck - de la Verzii ecologiști - a spus că politicienii trebuie să ofere garanții de stat pentru a sprijini tranziția la vehiculele electrice, Lindner - un democrat liber pro-piață - a descris săptămâna aceasta ”fixația” cu vehiculele electrice drept o greșeală și a respins măsurile guvernamentale pentru a ajuta sectorul.
Coaliția nepopulară a lui Scholz, ale cărei partide componente tocmai au fost ănvinse de extrema dreaptă în alegerile regionale est-germane, se confruntă cu alegeri generale anul viitor.
Planurile Volkswagen exercită presiuni asupra lor pentru a stabili în sfârșit o politică clară, susțin unii.
”Dacă o astfel de putere industrială trebuie într-adevăr să-și înăsprească programul de austeritate și să închidă fabrici, este probabil un semnal de alarmă întârziat că măsurile de politică economică luate până acum trebuie crescute semnificativ”, a declarat Carsten Brzeski, șeful global al departamentului macro la ING.
Volkswagen nu este singurul care trebuie să ia măsuri de restructurare. Thyssenkrupp, care timp de zeci de ani a evitat o restructurare majoră la divizia sa de oțel din cauza opoziției puternice a forței de muncă, și-a schimbat tactica. Noul său CEO, Miguel Lopez, s-a îndepărtat de strategia predecesorilor care au menținut stabile relațiile cu IG Metall, pentru a cere o reorganizare cuprinzătoare, despre care spune că era de mult așteptată.
De asemenea, gigantul chimic CEO-ul BASF, Markus Kamieth, a declarat că o serie de fabrici au dificultăți competitive.
”De aceea, trebuie să luăm în considerare și noi închideri de fabrici”.
Deocamdată, totuși, chiar și cei care susțin că afacerile germane au întârziat mult identificarea tendințelor din economia globală și reacțiiile rapide, insistă că este prea devreme pentru a vorbi despre dispariția Deutschland AG și a greilor săi industriali.
”Avem nevoie de idei avansate. VW a mai supraviețuit unor situații dificile înainte”, a spus Christiane Benner, președinte al IG Metall la nivel național.
