În septembrie 2024, Guvernul Marcel Ciolacu a adoptat o hotărâre prin care a aprobat o nouă investiție, estimată la 1,02 miliarde de lei, însă finanțarea urma să fie obținută ulterior din fonduri europene și de la bugetul de stat, conform datelor Profit.ro.
Actul a aprobat indicatorii tehnico-economici ai proiectului „Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre”.
Guvernul era condus de Marcel Ciolacu, iar ministrul Transporturilor era Sorin Grindeanu. Beneficiarul investiției era Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, instituție aflată în subordinea Ministerului Transporturilor.
Ce se întâmplă în prezent
Problema brațului Bala a revenit acum, după ce debitul Dunării a coborât spre 1.600 de metri cubi pe secundă, de aproape trei ori sub media multianuală a lunii august.
Scăderea nivelului a afectat alimentarea cu apă a Centralei Nucleare de la Cernavodă, necesară răcirii reactoarelor, iar autoritățile au început lucrări de urgență pentru a devia o parte mai mare din debit din brațul Bala către Dunărea Veche.
Au fost folosite explozii controlate și scufundări de barje încărcate cu piatră, pentru realizarea unui prag submers, însă prima operațiune nu a produs efectul urmărit și a fost reluată.
Situația actuală readuce astfel în discuție o problemă cunoscută de mai mult timp: brațul Bala preia o parte importantă din debitul Dunării, reducând cantitatea de apă care continuă pe Dunărea Veche spre Cernavodă.
Guvernul a aprobat încă din septembrie 2024, prin HG 1.079/2024, proiectul BALA II, în valoare de 1,02 miliarde de lei, pentru refacerea bifurcației, modificarea pragului de fund și creșterea nivelului apei pe ruta principală.
Proiectul urma să fie finanțat din fonduri europene și de la bugetul Ministerului Transporturilor, însă licitațiile au fost lansate cu clauză suspensivă, semnarea contractului fiind condiționată de asigurarea finanțării.
HG a aprobat proiectul, nu alocarea integrală a banilor
Revenind la istoric, prin HG 1.079/2024, Guvernul a stabilit valoarea totală a investiției la 1.020.762.000 de lei, inclusiv TVA. Din această sumă, 841.369.000 de lei reprezentau lucrările de construcții și montaj.
Durata execuției era estimată la 48 de luni, iar durata totală de realizare, inclusiv proiectarea, la aproximativ cinci ani.
Finanțarea urma să fie asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021–2027, și din bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual, potrivit prezentării oficiale a proiectului BALA II, publicată de AFDJ Galați.
Hotărârea nu conținea alocarea imediată a întregii sume. Ea aproba indicatorii tehnico-economici și stabilea sursele din care investiția putea fi finanțată, în limita creditelor aprobate anual.
Primele intervenții au început în urmă cu peste zece ani
Zona brațului Bala este unul dintre punctele dificile pentru navigația pe sectorul românesc al Dunării. Configurația albiei face ca o parte importantă a debitului să fie preluată de brațele Bala și Borcea, în detrimentul Dunării Vechi.
Între 2011 și 2016 au fost realizate în zonă un dig de dirijare, apărări de mal, un prag de fund și lucrări de dragare între kilometrii 345 și 343 ai Dunării, potrivit istoricului publicat de Administrația Fluvială a Dunării de Jos.
Intervențiile nu au rezolvat complet problema, iar autoritățile au comandat noi studii și au analizat nouă scenarii tehnice. Soluția aleasă prevedea refacerea unui vechi braț, mutarea bifurcației mai în amonte și modificarea pragului de fund existent.
Procedurile de mediu au început cu mai mulți ani înainte de aprobarea investiției. Avizul de gospodărire a apelor a fost emis la 20 iunie 2022, iar acordul de mediu la 6 septembrie 2023. Avizul de gospodărire a apelor poate fi consultat pe site-ul AFDJ, iar proiectul acordului de mediu a fost publicat de Agenția pentru Protecția Mediului.
Nivelurile scăzute ale Dunării au readus proiectul în atenție
HG-ul citat a fost adoptat în septembrie 2024, într-o perioadă în care nivelurile reduse ale Dunării puneau presiune asupra navigației și necesitau lucrări repetate de dragare în mai multe puncte critice.
Proiectul aprobat de Guvern prevedea restaurarea unui vechi braț de bifurcație pe o lungime de aproximativ 3,4 kilometri, ridicarea pragului de fund de pe brațul Bala de la cota 0 la 6,5 metri MNC, dragarea șenalului pe o lungime de 2,5 kilometri și lucrări pentru stabilizarea albiei și siguranța navigației, potrivit documentației tehnice prezentate de AFDJ și datelor din caietul de sarcini al licitației.
Prin aceste intervenții, nivelul apei pe Dunărea Veche urma să crească cu până la 1,2 metri în perioadele cu debite reduse.
Proiectul includea și măsuri pentru protecția mediului și pentru menținerea condițiilor necesare migrației sturionilor. Viteza apei pe brațul restaurat urma să fie controlată astfel încât să permită atât navigația, cât și deplasarea faunei acvatice.
Guvernul se gândea la Reactoarele 3 și 4
Documentația proiectului arăta și că investiția ar avea beneficii indirecte pentru asigurarea debitului minim de apă necesar răcirii reactoarelor de la centrala nucleară Cernavodă, inclusiv în perspectiva Unităților 3 și 4.
Importanța problemei pentru centrala de la Cernavodă a fost reluată public și în mai 2026 de Mădălin Mihailovici, directorul Veolia România și specialist în construcții hidrotehnice.
El a declarat pentru Profit.ro că asigurarea unui nivel constant al apei în zonă este necesară pentru alimentarea bazinelor de răcire ale reactoarelor, – „O problemă este reprezentată de brațul Bala”.
Licitațiile au fost lansate cu clauză de finanțare
Administrația Fluvială a Dunării de Jos a lansat în 2024 o licitație pentru proiectarea și execuția lucrărilor, cu o valoare estimată la 743,8 milioane de lei fără TVA. Separat, erau prevăzute cheltuieli diverse și neprevăzute de 70,7 milioane de lei fără TVA.
Procedura conținea încă de la lansare o clauză suspensivă. Contractul putea fi încheiat numai dacă fondurile necesare erau aprobate și erau alocate creditele bugetare, nu credite de angajament, de la guvern..
În cazul în care finanțarea nu era obținută, AFDJ își rezerva dreptul de a anula procedura, fără obligația de a semna contractul. Detaliile primei licitații, publicate sub numărul CN1070130, apar în Sistemul Electronic de Achiziții Publice.
După anularea primei proceduri, AFDJ a lansat în decembrie 2024 o nouă licitație, la aceeași valoare estimată.
Și aceasta conținea o clauză suspensivă valabilă timp de șapte luni: dacă finanțarea nu era asigurată în intervalul stabilit, procedura urma să fie anulată.
A doua licitație, publicată sub numărul CN1076254, a fost anulată după ce ajunsese în etapa de evaluare financiară.
Informațiile privind valoarea, clauza suspensivă și anularea sunt disponibile în anunțul procedurii din SICAP.
